Târgu-Jiu: O naistă cu talent de handbalistă
0
Are numai 15 ani şi visează să calce pe urmele maestrului Dumitru Fărcaş. Denisa Ciobanu a imprimat două piese la nai, fiind pasionată în egală măsură de fluier şi orgă. Atunci când nu cântă, adolescenta naistă se află la antrenamente, pe terenul de handbal.
La început, a fost fascinată de naiul unchiului său, descoperindu-şi pasiunea pentru muzică la o vârstă fragedă, pe când când avea câţiva anişori.. Denisa Ciobanu a copilărit în satul Seaca, din comuna Logreşti, iar dacă tatăl ei nu a reuşit să urmeze o carieră muzicală, adolescenta, în vârstă de 15 ani, s-a ambiţionat şi a acceptat ca talentul să-i fie modelat şi exploatat de către profesioniştii Şcolii Populare de Artă. „Aveam un unchi, în satul în care am copilărit, care avea un nai, iar când mergeam pe la el, suflam în acel instrument şi încercam să fac melodii. Tatăl meu m-a îndemnat întotdeauna să urmez o şcoală de muzică, pentru că el nu a avut această posibilitate. Mi-am dorit foarte mult să cânt şi am reuşit să-i împlinesc această dorinţă, imprimând şi două piese la nai“, ne mărturiseşte Denisa Ciobanu. Înainte a împlini vârsta de şapte ani, Denisa s-a mutat cu părinţii la Târgu-Jiu, fiind înscrisă în clasa I la Liceul cu Program Sportiv. „Îmi plăcea foarte mult sportul şi în special handbalul. Am mers în turnee cu echipa şcolii şi am ajuns chiar şi în finală, după mai multe meciuri cu echipele din Caracal, Vâlcea şi Bucureşti. Cu muzica am început să cochetez începând din clasa a V-a, când m-am înscris la Şcoala Populară de Artă, din Târgu-Jiu. Am început cu repetiţiile la nai şi la fluier, iar mai târziu la orgă. După patru ani de pregătire în domeniu, am reuşit să fac şi două imprimări. Este vorba despre piesele «Ce se aude măi neicuţă?» şi «Ce frumoasă-i potecuţa», imprimate la Şcoala Populară de Artă. Domnul profesor Ştefan Popescu şi fiul dânsului, Ciprian, sunt cei cărora le datorez toate reuşitele mele de până acum“, spune adolescenta, în vârstă de 15 ani.
Se împarte între pasiunea pentru nai şi handbal
Visul Denisei este ca, într-o bună zi, să reuşească să aibă propria formaţie, având-o colegă chiar pe sora sa, pricepută la vioară. Tânăra naistă are deja propriile instrumente, primite cadou de la părinţi. „Am acasă nai, fluier şi orgă. Atunci când ies de la şcoală, îmi scriu temele şi apoi încep să mânuiesc aceste instrumente. Nu stau departe nici de antrenamentele de la handbal. Se îmbină foarte bine aceste pasiuni. Important este să-ţi placă ceea ce faci. Dacă naiul mă linişteşte, handbalul mă ajută să devin energică“, încheie Denisa Ciobanu. Adolescenta participă în fiecare an la olimpiadele de la istorie, obţinând rezultate deosebite în acest sens. Deşi nu îi place matematica, Denisa s-a ambiţionat şi a participat şi la olimpiada de la această materie, din dorinţa de a-şi testa cunoştinţele. Tânăra mai spune că, dincolo de şcoală, pe plan muzical, vrea să-i calce pe urmele maestrului Dumitru Fărcaş.
Ce-i place
„Dacă ne referim la şcoală, îmi place foarte mult istoria, dovadă fiind frecventele participări la olimpiadă. Îmi place muzica şi sportul. Atunci când nu am repetiţii la Şcoala Populară de Artă, mă îndrept direct către sala de sport, unde joc handbal. Iubesc muntele şi obişnuiesc să merg cu părinţii foarte des în zonele montane din ţară.“
Ce nu-i place
„Cei care mint nu au ce căuta în cercul meu de prieteni. Nu-mi plac oamenii lăudăroşi şi merg pe considerentul că în viaţă faptele vorbesc. Nu-mi place să fiu obligată să fac anumite lucruri şi întotdeauna iau singură deciziile în viaţă. Nu-mi place matematică, deşi particip la olimpiadă.“
La ce instrumente cânţi?
Sunt înscrisă din clasa a V-a la Şcoala Populară de Artă din Târgu-Jiu şi cânt la nai, fluier şi orgă. La început am vrut să mă îndrept către taragot, dar profesorul mi-a spus că este bine să fac mai întâi fluier şi nai şi apoi să trec la taragot. Important este că mi-am dorit foarte mult să cânt.
De cât timp mânuieşti aceste instrumente?
La nai cânt de patru ani, iar la orgă de 3 ani. La fluier am terminat orele de pregătire. Nici nu m-am axat foarte mult pe fluier, dovadă că am câteva imprimări la nai, nu la fluier, realizate la şcoală. Mi se pare foarte frumos să vezi o fată cântând la nai. Mă linişteşte această pasiune.
Se încarcă comentariile...
