Tânărul care a preferat să rămână în satul său şi să lucreze alături de bunicul lui la confecţionarea de haine populare

Cornel Moşoi are vârsta de 23 de ani şi este cel mai tânăr din meşter de costune populae

Cornel Moşoi, în vârstă de 23 de ani, din Tismana, judeţul Gorj, a reuşit să deprindă de la bunicul său arta brodatului şi a devenit pasionat de confecţionarea veşmintelor tradiţionale

Cornel Moşoi are 23 de ani şi din mâinile lui ies adevărate bijuterii vestimentare. Lucrează alături de bunicul său, într-un mic atelier de familie din satul Gornoviţa, oraşul Tismana, judeţul Gorj, la confecţionarea veşmintelor tradiţionale româneşti. Bunicul său este un meşter vestit, care a reuşit să ducă broderiile pe care le realizează la nivel de artă. Gheorghe Ciuncanu are 72 de ani şi căuta de mai mult timp un tânăr căruia să-i lase moştenire meşteşugul pe care-l practică din copilărie. L-a găsit pe nepotul său, care tocmai ce terminase liceul. Cei doi lucrează împreună de aproximativ cinci ani.

Cornel a terminat Colegiul Tehnic „Gheorghe Magheru“ şi are calificarea de tehnician ecolog. Nu a dorit să plece de acasă, pentru a lucra sau studia în oraşe mai mari, aşa cum procedează mai toţi tinerii. „Nu vreau să plec din Tismana. Am mulţi prieteni care au plecat, dar când vin acasă la sfârşit de lună sau de săptămână spun că se simt foarte bine, iar eu am decis să rămân acasă şi să lucrez alături de bunicul meu şi de părinţi“, mărturiseşte tânărul.

Îi place să confecţioneze haine cu model schilăresc

La început, Cornel îşi ajuta bunicul să participe la târgurile de produse tradiţionale care se desfăşoară în diferite zone din ţară, însă, cu timpul, a reuşit să deprindă arta brodatului. „Îl ajutam mai mult cu distribuirea produselor şi logistica. Din curiozitate, am încercat să lucrez la maşinile de brodat şi de cusut. Am început uşor, uşor să învăţ câte un model, iar acum am ajuns să le fac pe toate“, povesteşte Cornel Moşoi.

Îi place să confecţioneze în special haine cu model schilăresc, care sunt şi cele mai căutate, în special de cântăreţi şi de oameni politici, cum ar fi Smiley, Florin Chilian, Gabriela Firea şi mulţi alţii. Modelul schilăresc provine de la Dincă Schileru, un mare industriaş şi boier din zona judeţului Gorj, care era mândru de portul popular şi a reuşit să-şi
creeze un model specific. Dincă Schileru a fost deputat şi mergea în Parlament îmbrăcat în aceste haine, popularizând stilul.

„Muncesc cam două săptămâni pentru a realiza o haină de acest fel. Costă în jur de 600-700 de lei“, explică  tânărul meşteşugar. Cel mai dificil proces este cel al brodatului. Pentru că este vorba de o broderie „în lanţ“, un moment de neatenţie poate să strice toată munca de până atunci şi trebuie să o ia de la capăt.

Tânărul mai realizează ii, veste, iţari, brâie, ipingele, sumane şi alte elemente ale costumului popular.

Lucrează cu utilaje vechi de un secol şi jumătate

Utilajele cu care lucrează sunt foarte vechi – unele dintre ele datând de aproape un secol şi jumătate. Bunicul, Gheorghe Ciuncanu, are grijă ca acestea să funcţioneze perfect şi se ocupă de întreţinerea lor. „În atelier lucrăm cu utilaje din anul 1876. Este vorba de o maşină de brodat. Sunt destul de vechi, dar ne descurcăm cu ele. În general, cam toată dotarea din atelier este veche. Încă mai funcţionează, dar trebuie întreţinute periodic. Este destul de greu pentru că nu mai sunt strungari, iar piesele se găsesc foarte greu şi sunt foarte costisitoare“, spune Cornel, care încearcă să calce pe urmele bunicului.

Materiale folosite de Cornel şi de bunicul său la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte sunt lâna şi melana, denumită şi PNA. „Le luăm gata colorate de la furnizori. Încă se mai găsesc“, spune tânărul meşter popular.

Cornel caută oameni care să lucreze în atelier

Cornel spune că nu duce lipsă de comenzi şi că în viitor chiar şi-ar dori să găsească încă o persoană care să lucreze în cadrul atelierului: „Ne dorim să mai atragem lângă noi şi alte persoane interesate să lucreze costume populare. Este mai dificil, pentru că nu prea se mai găsesc oameni dornici să facă ceva“.

Meşteşugarul în vârstă de 23 de ani este mulţumit de veniturile pe care le realizează din pasiunea sa. Acesta se gândeşte încă de pe acum la planuri pentru a dezvolta atelierul – sau măcar pentru a continua activitatea, chiar şi după ce bunicul său se va retrage. „Dacă nu vor fi oameni interesaţi să mi se alăture, va fi cam greu“, mărturiseşte tânărul, adăugând că speră să poată să practice şi în viitor pasiunea sa pentru confecţionarea portului tradiţional românesc.

Hainele sunt vândute online şi la târgurile de profil

Nepotul şi bunicul său realizează în atelier costume populare, o mare parte dintre acestea fiind comandate de către ansamblurile folclorice din toate zonele ţării. Veşmintele populare sunt vândute atât online, cât şi direct, la târgurile de produse tradiţionale la care participă familia de meşteşugari din Tismana.

„Mai sunt persoane interesate de hainele noastre specifice. Când mergem la târguri ne întreabă despre modele şi de unde ne inspirăm.“

În atelierul în care cei doi lucrează este amenajată şi o mică expoziţie a costumelor populare, care şi include şi câteva piese vechi de aproape un secol.

Bunicul, mândru de nepot: „Este pe drumul bun“

Meşterul Gheorghe Ciuncanu este fericit că a găsit pe cineva care să ducă mai departe tradiţia. Spune că nepotul dădea semne, încă din copilărie, că-i place această meserie: „Sunt foarte fericit şi bucuros. Mă aşteptam la el, pentru că îi plăcea de mic şi se urca pe pedala maşinii. L-am tot luat cu mine la târguri şi a prins drag de hainele noastre tradiţionale şi de confecţionarea lor“.

Bătrânul meşter mărturiseşte că nepotul lui este pe drumul cel bun şi că are mare încredere în el: „Îi place meseria şi asta mă bucură. A început să meargă bine. Se ţine de treabă. Ştie să vorbească frumos cu toţi oamenii. Este pe drumul bun“.