Secretele prototracilor, strămoşii tracilor: au înfiinţat drumul sării şi al cuprului

Secretele prototracilor, strămoşii tracilor: au înfiinţat drumul sării şi al cuprului

Prototracii au fost strămoşii tracilor

Prototracii sunt strămoşii tracilor. S-au format în mileniul III î.Hr., în urma pătrunderii în acest spaţiu a triburilor migratoare indoeuropene.

Ştiri pe aceeaşi temă

O populaţie prototracică numeroasă a fost localizată, potrivit istoricului Zoia Maxim, în culoarul Oltului de la izvor şi până la unirea cu Râul Negru, care face legătura dintre Carpaţii sudici şi nordul Transilvaniei. Prin această zonă se poate ajunge atât în Moldova - prin pasurile Oituz, Uz, Ghimeş, Ditrău şi Bicaz - cât şi în Transilvania, peste Munţii Gurghiului şi Baraolt.

„Zona a fost foarte importantă din punct de vedere economic, având un rol negustoresc (sugerat de existenţa aşezărilor fortificate în punctele cheie de trecere, probabil cu puncte de "vamă") şi productiv. Aici se întâlnesc Munţii Vulcanici cu Munţii de Încreţire, care au scos la suprafaţă numeroase zăcăminte ce au fost exploatate şi comercializate încă din vechime. Astfel, silexurile şi alte specii de silicolite, necesare pentru confecţionarea uneltelor şi armelor, apar la Atia, Cîrţa, Luela, Orăşeni, Zetea, Cristuru Secuiesc şi Bălan. Apele minerale, ce izbucnesc în izvoare bogate, au fost cunoscute, după cum atestă prezenţa a numeroase aşezări în apropierea lor la Miercurea Ciuc - Jigodin, Malnaş Băi, Harghita Băi, Sîncrăieni, etc.“, arată Zoia Maxim în lucrarea „Prototracii în Carpaţii Răsăriteni“. 
 

Sarea şi cupru, resurse valorficate de prototraci

 
Cele mai importante resurse care erau exploatate şi valorificate de protracii din această zonă sunt reprezentate de sare şi cupru, care abundă în această regiune. „Dacă în neolitic şi eneolitic aşezările şi urmele lăsate de locuitori sunt puţine, acestea cunosc o adevărată explozie demografică în epoca bronzului când sarea (necesară pentru creşterea animalelor) şi cuprul erau foarte căutate, putându-se vorbi, fără să exagerăm, chiar de «drumul cuprului şi al sări». Numeroasele obiecte din cupru (eneolitic), din bronz şi tiparele (Leliceni, Suta-Miercurea Ciuc şi Ciucsîngeorgiu) demonstrează, fără tăgadă, exploatarea cuprului de la Bălan. Metalurgia bronzului va atinge apogeul la sfârşitul culturii Wietenberg şi începutul Hallstatt-ului. Cultura Coţofeni (în cronologie absolută se plasează în a doua jumătate a mileniului III î. Ch.) - legată de fenomenele complexe şi îndelungate ale procesului de indo-europenizare - este cunoscută prin aşezările timpurii de la Eliseni, Leliceni , Miercurea Ciuc, Păuleni, Călugăreni şi Mereşti“, arată istoricul Zoia Maxim.
 

Aşezările erau poziţionate în puncte strategice

 
Aşezările sunt poziţionate pe înălţimi dominante, atât prin altitudine cât şi prin poziţia strategică a formei de relief.
„Au fost locuite şi peşterile uscate din Cheile Vîrghişului. Poziţia strategică a locuirilor Coţofeni a determinat aşezarea pe acelaşi loc şi a comunităţilor din perioadele ulterioare care, în multe cazuri, au amenajat terenul. (...) Se cunosc două tipuri de locuinţe: bordeie şi locuinţe de suprafaţă de formă rectangulară, foarte probabil, cu structură din lemn ca şi sălaşele care se văd şi astăzi în zonă“,
menţionează Zoia Maxim. 
 

Ceramică frumos ornamentată 

 
Cultura materială este ilustrată prin ceramică frumos ornamentată cu incizii, impresiuni şi decoruri aplicate. „Vasele au culori deschise (cafenii, cărămizii) sau brune şi negre. (...) Au fost descoperite străchini, oale, ceşti, ulcioare şi castroane de diferite tipuri. Utilajul litic constă, mai ales, din topoare confecţionate din trahit şi gabrouri (roci locale) şi unelte cioplite din silex local. Dintre podoabe trebuie să amintim mărgele din lut“, se mai arată în lucrarea „Prototracii în Carpaţii Răsăriteni“.  
 

Prototracii au exploatat sarea

 
Prototracii au exploatat şi valorificat zăcămintele de sare. „Zăcămintele de sare, bogate şi aflate la suprafaţă în stare solidă şi lichidă, au fost exploatate din antichitate, sarea a constituit o marfă schimbată pe cereale. Prototracii din regiunea Carpaţilor Răsăriteni au transportat sarea spre Bistriţa, Făgăraş şi Braşov, poate mai departe. Depozitele de bronzuri şi aşezările descoperite ne semnalează utilizarea unui drum ce leagă zona Făgăraş - Baraolt de depresiunea Ciuc prin pasul Vlăhiţa şi Sicaş (Homorodu Mare şi Mic)“, prezintă Zoia maxim.
Şi cuprul avea un rol important în economia prototracţilor din Carpaţii Orientali. „Alături de importanţa zăcămintelor de sare stă şi exploatarea cuprului din zona Bălan. Analizele fizico-chimice, efectuate pe obiecte şi resurse (zăcământ), au relevat folosirea cuprului de la Bălan. Piesele obţinute prin batere sau prin turnare (ateliere la Leliceni, Ciucsîngeorgiu, Miercurea Ciuc) au luat deseori drumul exportului («drumul cuprului») spre Moldova, Muntenia şi chiar spre centrul Transilvaniei“, se mai precizează în lucrarea „Prototracii în Carpaţii Răsăriteni“. 
 

Descoperiri din perioada prototracă în Gorj

 
Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală aşezări din perioada prototracă şi în judeţul Gorj.  Îsatul Vârtopu, comuna Ciuperceni, au fost descoperite morminte ce se compuneau din 14 movile de mărimi diferite care datează din secolele XVII-XVI î. Hr. Aceste morminte de la Vârtopu Ciuperceni aparţin lumii prototracice şi este una din cele mai importante necropole din România în perioada Bronzului timpuriu.
 
La Baia de Fier au fost găsite, în urmî cu patru ani, zeci de obiecte din ceramică, piatră şi fier, specifice culturii Glina, încadrate cronologic perioadei 1900-1700 î.e.n. De asemenea, lângă Târgu Jiu a fost descoperit un sat întreg din perioada prototracică, în urma lucrărilor la drumul de centură. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările