Secretele celor 2.000 de peşteri din judeţul Gorj. Povestea grotei în care a fost adăpostit aurul Băncii Naţionale a României în Al Doilea Război Mondial

Aproximativ 2.000 de peşteri de diferite dimensiuni, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii protejate de lege, au fost descoperite pe raza judeţului Gorj. Cele mai cunoscute sunt Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Polovragi, Peştera Cloşani, Peştera de la Mănăstirea Tismana, Peştera Ciorii de la Peştişani.

Potrivit profesorului gorjean Petru Rădulea, în judeţul Gorj există aproximativ 2.000 de peşteri şi grote de diferite mărimi. „Peşterile sunt cavităţi subterane de dimensiuni mari care comunică cu suprafaţa prin una sau mai multe deschideri, numite guri. Ele au un sistem complex de galerii şi chiar mai multe etaje care comunică între ele”, explică profesorul Rădulea . 

Peştera Tezaurului de la Tismana

Peştera de la Mănăstirea Tismana este denumită Peştera „Tezaurului“, pentru că, spre sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, aici a fost depozitat aurul Băncii Naţionale a României. Peştera are o lungime de 200 metri. Aici se efectuează în prezent lucrări de amenajare într-un muzeu. Proiectul este finanţat de Banca Naţională a României. Muzeul „Tezaurului“ va fi unic în România. 

În apropierea peşterii, turiştii pot vedea mai multe adăposturi săpate în stâncă. Aici, cu secole în urmă, au locuit călugării. Întreg bazinul hidrografic al râului Tismana însumează un număr de 20 de peşteri de diverse forme.

La marginea satului Topeşti se află Peştera Gura Plaiului care are o lungime de 150 m. 

Peştera lui Zamolxe de pe Cheile Olteţului

Peştera Polovragi sau Peştera lui Zamolxe este, alături de Peştera Muierilor, din comuna vecină Baia de Fier, cea mai vizitaă din Gorj. Aceasta se află pe Cheile Olteţului, care se întind pe o distanţă de 1,5 km. Este un adevărat canion cu numeroase guri de peşteră. 

Bătrânii din zona comunei Polovragi spun că în trecutul îndepărtat, Peştera Polovragi a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. De asemenea, oamenii spun că pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră mai multe arme aduse de la Sibiu. Potrivit unei legende, zeul geto-dac Zalmoxe ar fi avut sălăşul în Peştera Polovragi.

Deasupra peşterii, arheologii au descoperit urmele unei cetăţi dacice, care comunică printr-un culoar cu peştera. În peşteră vieţuieşte o colonie de lilieci care s-a dezvoltat în ultima perioadă ca urmare a măsurilor luate, cum ar fi închiderea peşterii pe perioada de iarnă, atunci când liliecii hibernează, sau introducerea iluminatului rece. În urma ultimelor studii, liliecii s-au triplat în ultimii şase ani. Anual, Peştera Polovragi este vizitată de este 13.000 de turişti.

Legendele Peşterii Muierilor

Peştera Muierilor este cea mai cunoscută din Gorj. Este situată în comuna Baia de Fier. Galeria Principală sau cea electrificată este cea vizitabilă. Peştera este un monument al naturii care conţine originale concreţiuni calcaroase. 

În această peşteră s-au găsit urme ale unei aşezări paleolitice. „Dăltuirea picăturii de apă în subteran ne-a lăsat inedite frumuseţi, care constituie un deosebit patrimoniu turistic ce trebuie pus în valoare şi ocrotit, pentru o bună dezvoltare economică durabilă în Gorj”, spune profesorul Petru Rădulea în cartea sa ”Geografia Gorjului”. Legenda spune că în această peşteră şi-au găsit adăpost femeile şi copiii în timpul conflictelor. 

Peştera Muierilor este prima peşteră electrificată din România. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive – „Sala liliecilor”, pentru că adăposteşte numeroase colonii de lilieci sau ”Galeria urşilor” pentru că aici s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă. 

Peştera Cioarei de la Boroşteni

Peştera Cioarei are o importanţă majoră în istoria omenirii. Aici s-a găsit una dintre cele mai vechi aşezări umane din Europa. 

Urmele existenţei umane descoperite în peşteră datează de aproximativ 50.000 de ani. Omul de Neandertal şi, mai târziu, Homo Sapiens, omul de astăzi, au trăit în această peşteră, ascunsă privirii în desişul vegetaţiei unui versant al Munţilor Vâlcanului. În peşteră s-au făcut timp de zeci de ani săpături arhelogice. Unul dintre cei mai cunoscuţi arhelogi români, Marin Cârciumaru, a fost atras de tezaurul ascuns în această peşteră şi timp de peste 20 de ani a făcut săpături pentru scoaterea acestuia la lumină.

Peştera Cloşani, cea mai interesantă din ţară 

Peştera Cloşani se găseşte în versantul drept al Motrului Mare, în masivul Cornetul Satului, care se află la vest de satul Cloşani. Este o peştera fosilă formată din două galerii cu o lungime de 1100 metri. Peştera este închisă vizitării şi este declarată rezervaţie speologiocă. Centrul de geofizică al Observatorului astronomic din Bucureşti a instalat aici aparatură specifică pentru a înregistra mareele terestre.

SURSĂ FOTO:por.adroltenia.ro

Cele două galerii sunt denumite Galeria cu Apă şi Matei Ghica. Ultimele cercetări arată că Galeria cu Apă a fost săpată de către apele Văii Motru Mare, iar Galeria Matei Ghica, de către cele ale Motrului Mare. Este o peşteră caldă şi lipsită de curenţi de aer. Potrivit specialiştilor, Peştera Cloşani este cea mai frumoasă din ţară prin bogăţia şi varietatea formaţiunilor de calcită. Aici se întălneşte o varietate extrem de mare de formaţiuni cristaline şi adăposteşte un număr mare de specii troglobionte, vieţuitoare care trăiesc în peşteri. Poate fi vizitată doar cu aprobarea C.M.N. şi a Institutului de Speologie. În zona comunei Runcu şi a Cheilor Sohodolului, turiştii pot vizita numeroase peşteri: peştera Pătrunsa, peştera Popii, Gârla Vacii, peştera cu lilieci, peştera Nării.