Programul politic al unui liberal ales deputat în 1876: „Să stăruie pentru darea în judecată a miniştrilor şi funcţionarilor ce au sfetarisit bani publici“

Programul politic al unui liberal ales deputat în 1876: „Să stăruie pentru darea în judecată a miniştrilor şi funcţionarilor ce au sfetarisit bani publici“

Ion Carabatescu a fost ales debutat în anul 1876

Ion sau Iancu Carabatescu (1847-1920) a fost un avocat şi om politic gorjean. Şi-a definitivat studiile în drept la Paris, iar în anul 1873 s-a înscris ca avocat pe tabloul aflat la Tribunalul Gorj.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ion Carabatescu şi-a definitivat studiile în drept la Paris, iar în anul 1873 s-a înscris ca avocat de profesie pe tabloul  aflat la Tribunalul Gorj.
 
Ion Carabatescu a avut o bogată carieră politică. Acesta a făcut parte din comitetul de organizare al alegerilor din anul 1876.

„Începând cu anul 1875 aflăm primele lucruri  importante despre activitatea politică a lui Ion Carabatescu. La începutul acelui an liberalii, furioşi peste măsură pe guvernarea conservatoare,  au decis să  se organizeze de aşa natură pentru a câştiga alegerile. Astfel reprezentanţii lor de seamă au hotărât să se  constituie într-un comitet electoral. Pentru a-şi face cunoscute opţiunile au înfiinţat şi ziarul «Alegătorul liber» cu apariţii joia şi duminica al cărui prim număr s-a tipărit în 23 ianuarie.

Profesiunea de credinţă a ziarului respectiv o reprezenta manifestul către alegători publicat pe prima pagină şi semnat între alţii de Dimitrie Brătianu, Dimitrie Sturdza, Eugeniu Stătescu, Iona Câmpineanu. În ziarul «Alegătorul liber» apărut la 14 martie 1875 găsim informaţii privind începutul vieţii politice a tânărului avocat. Astfel în acel an după modelul «fraţilor» de la Bucureşti, la 23 februarie se constituie «Comitetul Liberelor Alegeri din judeţul Gorjiu» format din 11 membri dintre care Dumitru Pleşoianu era preşedinte, Grigore Săftoiu-vicepreşedinte iar Ion Carabatescu şi Athanasie Moschuna, secretari.

Toţi membrii comitetului au semnat un apel în care explicau rolul acestuia, respectiv supravegherea ca alegerile să se desfăşoare în mod liber şi democratic şi obligaţia de a promova, înlesnindu-le alegerea, pe acei senatori şi deputaţi demni şi capabili a face legile bune şi a le desface pe cele rele. Este un adevărat manual de bună practică electorală la fel de valabil şi astăzi“, arată poetul şi publicistul Gelu Birou în articolul „Ion Carabatescu, restituiri necesare“ publicat în revista de cultură „Spicon“.

Programul politic al lui Ion Carabatescu

Alegerile în Colegiul III din Gorj pentru Camera Deputaţilor din data de 7 iunie au fost câştigate de Iancu Carabatescu. Acesta se angajase să ducă la îndeplinire „un amplu program impus de majoritate electorilor, document semnat şi lăsat în păstrarea bătrânului comerciant Mitu Trandafir. (…) Multe dintre puncte ar putea fi un exemplu consistent pentru politicienii de azi. Programul nu era izvorât din proiectele şi ideile candidatului ci construit de conştiinţa colectivă a comunităţii, concretizate de comitetul local al liberelor alegeri“, mai menţionează Gelu Birău, care prezintă programul electoral în întregime. Acesta era structurat în două părţi: proiecte pentru ţară şi pentru oraşul Târgu Jiu: 
 
1. Să insiste ca  voturile legilor si a oricărei propuneri să se facă cu apel nominal, afară de chestiuni de persoană.
2. Deputatul să nu primească  sau să intervină a lua în antrepriză, moşii cu arendă şi funcţiuni ale Statului.
3. Deputatul să nu primească a i se patrona candidatura la guvern.
4. Să ceară respectarea Constituţiei.
5. Să se opună împământenirii  în România.
6. Să ceară imperioas legea pentru responsabilitatea miniştrilor.
7. Să stăruie  pentru legea  inamovibilităţii şi stabilităţii funcţionarilor.
8. Să stăruie pentru darea în judecată a miniştrilor şi funcţionarilor ce au sfetarisit bani publici.
9. Să intervină pentru desfiinţarea armatei permanente şi organizarea  legii miliţiilor, fortificând ţara pe tărâm economic.
10. Să intervină pentru formarea unei legi prin care nu numai să se dea protecţie dar si să se încurajeze  industria locală, agricultura si comerţul.
11. Să stăruie pentru modificarea  legii penale, în conformitate cu Constituţia, desfiinţând arestul preventiv  în materia politică şi de presă.
12. Să intervină pentru desfiinţarea legii comunale şi judeţene, susţinând descentralizarea , înscrisă în Constituţie.
13. Să susţină aplicarea  riguroasă a învăţământului obligatoriu, înfiinţându-se şcoli atât în comunele urbane, cât si în cele rurale, susţinând  şcoli  profesionale şi de meserii.
14. Să susţină desfiinţarea legii licenţelor asupra băuturilor spirtoase şi înlocuirea  ei cu un alt sistem  de dări care să nu lovească comerţul.
15. Să avizeze modificarea legii monopolului tutunului, înlocuind golul prin impozite asupra tutunurilor străine şi patente profesioniştilor, ajutând şi încurajând  cultura locală, sau cel puţin, dacă nu va fi posibil atunci să se avizeze  a se cere executarea ei în sensul de  a proteja cultura indigenă.
16. Să stăruie pentru modificarea legii tocmelii agricole în armonie cu regulile dreptului comun.
17. Să stăruie pentru înfiinţarea legii fixării maximale la preţul învoielii agricole pe moşiile Statului.
18. Să stăruie pentru împroprietărirea însurăţeilor pe moşiile Statului, conform legii rurale.
19. Să stăruie pentru modificarea  legii prestaţiilor având de normă localitatea.
20. Să stăruie pentru modificarea legii timbrului.
21. Să stăruie pentru echilibrarea bugetului statului, bazată pe veniturile reale ale ţării, fără a se mai recurge la noi dări sau împrumuturi.”

Planurile pentru zona oraşului Târgu Jiu sunt valabile şi în ziua de astăzi:

„I. Va stărui a i se da acestui judeţ căile de comunicaţiune cu alte oraşe cu care se învecineşte.
II. Va stărui ca să ni se deschidă cât de curând comunicaţia cu Austria, prin munţi, la Petroşeni.
III. Va stărui pentru canalizarea Jiului până la urbea T. Jiului, pentru care judeţul a şi făcut şi şoseaua naţională pe albia Jiului din oraşul Târgul-Jiului până în apa Gilortului.”
 
Nerespectarea acestui document însemna renunţarea la calitatea de deputat.
„Documentul a fost semnat de cei 73 de alegători şi de Ion Carabatescu. Candidatul Ion Carabatescu semnează acest angajament la data de 6 iunie 1876 iar în ziua următoare este şi ales deputat. Şi pentru ca totul să fie transparent ,programul a fost dat publicităţii. Se observă în toată această febrilă activitate patriotică şi civică spiritul masonic al mentorului tinerilor alegători, venerabilul general Gheorghe Magheru“,
a mai arătat Gelu Birău.
citeste totul despre: