Predicţia artistei care colorează lâna cu vin, sfeclă şi zaţ de cafea despre meşteşugul unic: „Sfârşitul este aproape“

Valentina Gheorghe are diferite metode inedite de a colora lâna FOTO Adevărul

Valentina Gheorghe, în vârstă de 63 de ani, din comuna gorjeană Bălăneşti, este printre ultimii păstrători ai unui meşteşug tradiţional străvechi pe care l-a dus la nivel de artă. În covoarele pe care le realizează a pus dragostea, necazurile, bucuriile, suferinţa şi măiestria, adică viaţa ei.

Valentina Gheorghe provine dintr-o familie de ţărani simpli şi a învăţat meşteşugul de la o vârstă fragedă, de la femeile mai bătrâne din familia sa, pentru că, odinioară, orice fată de condiţie modestă trebuia să ştie să ţese ca să îşi facă o zestre şi pentru a supravieţui. În acele vremuri se practica trocul, iar ţesătoarele primeau diferite produse în schimbul produselor realizate cu migală.

A învăţat de la înaintaşele ei că are obligaţia morală de păstra acest meşteşug. Mai mult decât atât, Valentina Gheorghe a depăşit cu mult această îndatorire, pentru că a reuşit să înveţe mai multegeneraţii de copii să realizeze ţesături. Ea este instructor în cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu şi susţine un curs opţional de ţesut în cadrul Şcolii generale Bălăneşti. 

Valentina nu a rămas la stadiul de ocupaţie casnică şi a reluşit să transforme pasiunea pentru portul şi cultura tradiţională în profesie. A  urmat un curs de calificare la Arta Casnică Tismana, unitate renumită în toată ţara în perioada respectivă, după care, la vârsta de 17 ani a venit ţesătoare. Practică acest meşteşug de aproape o jumătate de secol. Valentina Gheorghe este dezamăgită de faptul că nu mai sunt persoane care să dorească să practice acest meşteşug:

  „Am început să lucrez pe războiul orizontal, cel tradiţional. Am preluat de la bătrâni. În timpurile acelea, fetele nu aveau şanse să se căsătorească şi erau nevoite să-şi facă singure zestrea. Din ce realizam ne scoteam costul pâinii sau grâu şi alte produse. Acest meşteşug trebuie făcut nu doar pentru bani. Pentru mine a fost ca o obligaţie morală. Am făcut calificarea la Arta Casnică Tismana şi din anul 1968 practic această meserie. Acum, toată lumea vrea să câştige mulţi bani şi să fie munca uşoară. Am intrat într-o lenevie“.

A ţesut chipurile soţilor Ceauşescu

După un timp, Valentina Gheorghe s-a căsătorit şi a plecat să trăiască în localitatea soţului din judeţul Olt. Astfel, viaţa a purtat-o  în localitatea natală a dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cu toate acestea, şi-a amenajat un mic atelier acasă şi a continuat să lucreze pentru Arta Casnică Tismana. A trăit 20 de ani în Scorniceşti, unde a ţesut în mărime foarte mare portretele celor doi dictatori comunişti cu care a participat la manifestarea Cântarea României şi a primit un premiu. Valentina Gheorghe a cunoscut la Scorniceşti şi rudele lui Nicolae Ceauşescu.

„La Scorniceşti lucram acasă şi produsele le furnizam Artei Casnice de la Tismana. Am stat 20 de ani la Scorniceşti. Am făcut portretele celor doi şi casa natală. Le-am aşternut în lucru şi le-am făcut. M-am prezentat cu lucrările la Cântarea României. Aşa mi s-a cerut“, ne povesteşte Valentina Gheorghe. 

Colorează lâna cu ajutorul plantelor

A trăit 20 de ani în în Scorniceşti, după care s-a întors în Gorj. A renunţat să mai lucreze la Arta Casnică şi s-a angajat la Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu. De aproximativ două decenii s-a dedicat călăuzirii copiilor care doresc să înveţe o adevărată artă tradiţională. Atunci când a început cursurile de ţesut la şcoala din Bălăneşti, elevii uitaseră aproape în totalitate meşteşugurile tradiţionale. În ulltimul timp, numărul elevilor şi al copiilor care care vin la curs. „Nu mai ştiau ce e catrinţa, poala. Încet-încet au învăţat din toate câte ceva. A început să se reducă numărul de copii care vin la cursuri, asta din cauză că sunt tot mai puţini elevi. În câţiva ani de zile nu vor mai fi elevi“, ne spune Valentina Gheorghe. 

Lâna, colorată cu vin sau sfeclă roşie 

Valentina Gheorghe procură de una singură materialele necesare pentru realizarea covoarelor şi celorlalte produse tradiţionale. Face mari eforturi, dar copiii o răsplătesc prin dăruirea de care dau dovadă în realizarea ţesăturilor. Culorile le obţine din diferite plante şi chiar din vin. Valentina Gheorghe foloseşte chiar şi zaţul de cafea sau coaja de mesteacăn. „Eu procur materia primă. Am saci de ceapă pentru a colora lâna.  Mă ajută foarte mult sfecla roşie sau vinul. Strâng zaţul de la cafea. Folosesc şi coaja de pe mesteacăn sau anin. Toate plantele dau o anumită culoare. Eu nu o să las lucrul cât voi putea să duc lingura la gură“, povesteşte meştera.
 

O doare că meşteşugul pe care-l practică este pe cale de dispariţie şi nimeni nu doreşte să-l ducă mai departe. A constatat cu amărăciune că multe femei preferă să nu lucreze şi să trăiască doar din ajutorul oferit de stat. A încercat să găsească pe cineva pentru a-i transmite tot ceea ce a învăţat, dar nu a reuşit. 

A cântat alături de interpreţi cunoscuţi

Pe lângă dragostea pentru ţesături, Valentina a mai fost pasionată şi de muzica populară. A cântat cu taraful lui Pobirci, care funcţina pe lângă Casa de cultură şi a urmat un curs de canto populară în cadrul Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu.  

A participat la numeroase festivaluri şi a fost răsplătită pentru vocea sa caldă. A fost remarcată şi a reuşit chiar să înregistreze mai multe melodii la Radio.  Valentina Gheorghe a renunţat până la urmă la cariera muzicală pentru a se dedica familiei. Din cauza unei probleme de sănătate nu putut avea copii, dar pentru a avea o viaţă împlinită a înfiat o fată, căreia i-a dedicat toată dragostea  şi grija de care avea nevoie. Este împlinită pentru că aceasta i-a moştenit talentul pentru muzică.