Povestea Arethiei Tătărescu, „marea doamnă a Gorjului“. Ea este cea care i-a cerut lui Brâncuşi să realizeze o operă închinată eroilor în Târgu Jiu

Povestea Arethiei Tătărescu, „marea doamnă a Gorjului“. Ea este cea care i-a cerut lui Brâncuşi să realizeze o operă închinată eroilor în Târgu Jiu

Arethia Tătărăscu a fost supranumită Marea Doamnă a Gorjului

Realizarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor“ se datorează unei femei. Este vorba de Arethia Tătărescu, soţia primului ministru din perioada respectivă, Gheorghe Tătărescu. Ea conducea Liga Naţională a Femeilor Gorjene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arethia Tătărescu s‑a născut la 16 septembrie 1889 în Bucureşti, fiind fiica unui proprietar de suprafeţe agricole. De la vârsta de opt ani a studiat în Belgia, unde a absolvit conservatorul. În anul 1916 îl cunoaşte pe locotenentul Gheorghe Tătărescu, care provenea dintr‑o familie de moşneni înstăriţi din localitatea Vlăduleni, judeţul Gorj. În acelaşi an cei doi îşi unesc destinele la Craiova.
 
În anul 1935, Arethia Tătărescu, preşedinte al Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, i-a solicitat lui Brâncuşi să realizeze în Târgu Jiu un monument dedicat eroilor neamului din Primul Război Mondial. Iniţial, Arethia Tătărescu i-a lansat această propunere Miliţei Pătraşcu, artista care l-a avut ca îndrumător chiar pe Brâncuşi. Aceasta i-a recomandat soţiei primului ministru să-şi îndrepte atenţia către Constantin Brâncuşi, care a acceptat cu mare dragoste să realizeze o lucrare monumentală chiar la el acasă.  
 
„Nu-ţi pot spune cât de fericit voi fi să realizez ceva acasă“, se destăinuia artistul într-o scrisoare Miliţei Pătraşcu. Brâncuşi nu a acceptat să fie plătit pentru opera sa. În 1937, Gheorghe Tătărescu obţine de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de 5 milioane lei pentru trasarea Căii Eroilor în linie dreaptă, de la malul Jiului, prin Grădina Publică, până la târgul săptămânal. În acelaşi an, Liga Naţională a Femeilor a pus la dispoziţie suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor în vederea construirii străzii care se va numi Calea Eroilor.
 

Liga Naţională a Femeilor Gorjene a donat ansamblul oaşului


 
Iată ce-i spunea aceasta, printr-o adresă, primarului oraşului Târgu Jiu din vremea respectivă: „Liga Naţională a Femeilor Gorjene… a hotărât să dăruiască oraşului o Coloană şi un Portal de piatră, opere ale marelui sculptor Brâncuşi… Dorinţa ligei este ca donaţiunea să aibă următoarea destinaţie: crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi… La începutul acestei căi se va aşeza portalul, iar pe promotorul ei lângă cazărmi, se va ridica «Coloana recunoştinţei», legându‑se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinţei fără de sfârşit, simbolizată prin Coloană”. 
 
Liga Femeilor Gorjene a susţinut financiar realizarea ansamblului, care a fost inaugurat la 27 octombrie 1938, plătind în total peste 2,2 milioane de lei, o sumă enormă la vremea respectivă. Potrivit lui Sorin Lory Buliga, reprezentant al Centrului de Cultură Brâncuşi, denumirea originară dată de Brâncuşi ansamblului său sculptural a fost "Calea Sufletelor Eroilor".
 

Preşedintă a Societăţii de Cruce Roşie 

Contribuţia importantă a la realizarea Ansamblului «Calea Eroilor» nu a fost singura realizare a Arethiei Tătărescu. În toamna anului 1939, aceasta a fost aleasă preşedinte al Filialei locale a Societăţii de Crucea Roşie, calitate din care a participat la strângerea de fonduri pentru dotarea spitalului din Târgu Jiu. Soţia primului ministru a avut şi alte merite importante la dezvoltarea judeţului Gorj. Iată ce consemna scriitorul Alexandru Doru Şerban în volumul «Personalităţi care au fost în Gorj»:
„Prin Liga Femeilor Române, Arethia Tătărescu a realizat în Gorj conservarea artei naţionale, dezvoltarea industriei casnice, atragerea femeilor la alte activităţi, îngrijirea monumentelor istorice etc. Concret, a promovat „mişcarea de redeşteptare a gustului pentru arta şi portul românesc”, prin atelierul de ţesătorie, unde s-au realizat covoare apreciate în expoziţii din ţară şi din Paris, Bruxelles, New‑York ş.a. Liga a strâns fonduri pentru construirea unei clădiri noi a muzeului, şi s-a implicat în cinstirea memoriei eroilor judeţului, ridicând Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din piaţa Primăriei, realizând ridicarea din paragină a casei în care s‑a născut Ecaterina Teodoroiu, situată în Vădeni, restaurarea casei Tudor Vladimirescu“.
 

 
Pentru contribuţia sa pe tărâm social, cultural şi umanitar, Arethiei Tătărescu i s‑a conferit diploma de Cetăţean de Onoare al Oraşului Târgu‑Jiu, eveniment ce a avut loc în Amfiteatrul Liceului Tudor Vladimirescu pe data de 13 septembrie 1936, iar în zilele noastre părculeţul situat în imediata apropiere a Muzeului Judeţean Gorj îi poartă numele.
 

Meritele Arethiei Tătărescu

În urma unei călătorii efectuată în Gorj, soţii Gheorghe şi Arethia Tătărescu au cumpărat un teren situat în localitatea Poiana, de lângă Rovinari, unde vor construi un conac, care a fost strămutat în incinta Muzeuluui Satului de la Curtişoara, pentru că zona de la Poiana unde se afla a fost afectată de lucrările miniere.
 

 
Scriitorul Zenovie Cârlugea trece în revistă principalele merite ale Arethiei Tătărescu. În 1921 înfiinţează Liga Femeilor Române din Gorj, ca o filială a Ligii Femeilor Române din România, cu un comitet de conducere format din doamne şi domnişoare. În 1929, acest comitet era format din: Arethia Tătărescu – prezidentă, Maria Schileru şi Amalia Caribolu – vicepreşedinte; Elena Coiculescu – casieră, Sabina Hasnaş, Aurica Frumuşanu, Sevasta Vasilescu, Elena Vasilescu, Ecaterina Costescu. A înfiinţat, la Târgu-Jiu, Atelierul de ţesătorie al Ligii, instalat în noua clădire de pe Digul Jiului având ca model Cula din Groşerea (1926), în care s-au ţesut covoare ce-au dus în lume faima artei tradiţionale gorjeneşti.
 
La 5 septembrie 1926, în clădirea Ligii, se inaugurează Muzeul Gorjului, transferat acolo dintr-un spaţiu impropriu, locaţie în care va rămâne până în 1954. Liga condusă de Arethia Tătărescu are un rol important în protecţia şi conservarea Peşterii Muierii de la Baia-de-Fier. În anul 1934, Liga a achiziţionat şi împrejmuit terenul în ideea „refacerii din temelii” a vechii fortificaţii romane. Arethia Tătărăscu a contribuit la restaurarea caselor Ecaterinei Teodoroiu din Vădeni, în anul 1938, şi a lui Tudor Vladimirescu din Vladimirii Gorjului, în 1936, amenajarea lor muzeistică şi transformarea în Case memoriale. Liga Naţională a Femeilor Gorjene a coimandat realizarea monumentului -sarcofag închinat Eroinei de la Jiu, operă a artistei Miliţa Petraşcu, ucenică a marelui Brâncuşi, inaugurat la 8 septembrie 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu şi Guvernului Gheorghe Tătărescu.
 

 
A avut o contribuţie decisivă în finalizarea lucrărilor la Biserica „Sfinţii Apostoli“, târnosită la 7 noiembrie 1937 în prezenţa Patriarhului Miron Cristea şi prim-ministrului Gheorghe. Tătărescu, invitat de onoare fiind sculptorul Constantin Brâncuşi.
 

Sfârşitul Arethiei Tătărescu

După anul 1950 Arethia Tătărescu a avut mult de suferit ajungând să trăiască în condiţii de viaţă precare, întrucât bunurile familiei Tătărescu au fost naţionalizate. În anul 1968 a decedat şi a fost înmormântată în cavoul familiei alături de soţul său, în cimitirul Belu din Bucureşti.
 
Sanda Maria Negropontes spunea despre mama sa: „Trebuie să vă spun că mama care a trăit în umbra tatălui meu nu a făcut politică nicio zi. Şi ca fapt anecdotic, nu a votat niciodată. Spunea că e indecent să votezi pentru propriul tău soţ. Aşa că ei i-a revenit grija familiei… Era o femeie cu un extraordinar simţ al frumosului. După primul război mondial s-a instalat în Oltenia în locul natal al tatălui meu, la Poiana-Gorj şi acolo a ştiut să îmbine frumosul cu socialul… Mama a avut de ales între o viaţă mondenă de soţie de prim-ministru şi o viaţă de dăruire pentru ceea ce credea că trebuie să facă. Asta a fost menirea ei. A fost o femeie extraordinară ca mamă, extraordinară ca soţie şi extraordinară aş zice, chiar pentru ţară”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: