Originea surpinzătoare a sărbătorii de la 1 Mai. Totul a pornit de la muncitorii americani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Greva muncitorilor din oraşul Chicago a stat la baza declarării zilei de 1 mai ca sărbătoare a muncii. Atunci, peste 100 de grevişti au fost ucişi şi aproximativ 2.000 au fost răniţi.

La începutul lunii mai din anul 1886, zeci de mii de muncitori au intrat în grevă. Aceştia cereau reducerea programului de lucru la opt ore.

„O uriaşă coloană de grevişti înaintează către centrul oraşului Chicago. Se revendica în principal ziua de lucru de 8 ore. Nu reuşesc să ajungă prea departe. Garda Naţională îi aşteaptă ca pentru război. Imediat deschid focul asupra zecilor de mii de demonstranţi. Sunt ucişi 117 grevişti şi răniţi 2.127. Acest uriaş masacru a avut ca urmare declanşarea unui uriaş val de proteste în întreaga Americă şi în lumea întreagă“, prezintă istoricul Eugen Şendrea, în lucrarea „Istoria pe placul tuturor“.

Evenimentele din Chicago au avut ecouri în toată lumea. La Congresul Internaţionalei Socialiste s-a luat hotărârea ca ziua de 1 Mai să devină o sărbătoare: „Ca urmare, sub impactul psihologic al acestui tragic eveniment, Congresul Internaţionalei Socialiste se deschide în 1889 la Paris. Participă şi o delegaţie a socialiştilor români, alcătuită din A. Săndulescu, D. Marin, Emil Racoviţă, D. Voinov, I. Procopiu. Se hotărăşte în unanimitate, ca ziua de 1 Mai să devină «Ziua Solidarităţii Internaţionale acelor ce muncesc»“, mai arată istoricul.

Prima sărbătoare din România

Prima sărbătorire a zilei de 1 Mai în România are loc la data de 1 Mai 1890. „An de an, avea să fie sărbătorită legal prin diferite manifestări paşnice, mitinguri, manifestări cultural artistice, competiţii sportive, nefiind întreruptă nici de izbucnirea Primului război mondial. Fireşte, se aminteau revendicările privind, ziua delucru de 8 ore, asigurarea protecţiei sociale, micşorarea impozitelor şi taxelor, corelarea salariilor cu costul vieţii, reducerea inflaţiei, stoparea şomajului, revendicări cărora, periodic, îndinamica vieţii li s–au adăugat şi alte deziderate emanate dinmarile frământări conjuncturale ale societăţii româneşti, ca deexemplu: solidaritatea cu Marea Răscoală a ţăranilor din 1907;chemarea la luptă în 1918, pentru înfăptuirea Marii Uniri cuŢara a Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului; sprijinirea grevelor muncitorilor petrolişti şi ceferişti din anii curbelor de sacrificiu 1329–1933 şi combaterea ascensiunii fascismului în perioada 1937–1940“, se arată în lucrarea „Istoria pe placul tuturor“. 

Înlocuită de legionaru cu „Ziua sădirii pomilor”

În perioada statului legionar şi a guvernării antonesciene, sărbătoarea a fost înlocuită cu „Ziua sădirii pomilor”.

După preluarea puterii de către comunişti, sărbătoarea va avea un alt mesaj. „Ei vor deturna după 1945 conţinutul şi mesajul zilei de 1 Mai,fiind sărbătorit în stil sovietic cu pancarte şi lozinci, preamă-rind realizările comuniste. Sărbătorirea zilei de 1 Mai era la sfârşitul secolului XIX,una idilică“, mai arată Eugen Şendrea. 

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite