Omul politic decisiv pentru înscăunarea lui Carol al II-lea. A plecat din PNŢ şi a înfiinţat Partidul Radical Ţărănesc

Omul politic decisiv pentru înscăunarea lui Carol al II-lea. A plecat din PNŢ şi a înfiinţat Partidul Radical Ţărănesc

Grigore Iunian a ajutat la înscăunarea lui Carol al II-lea

Grigore Iunian a avut un rol însemnat în politica românească din perioada interbelică. Bărbat care nu a cedat compromisurilor, acesta a plecat atât din PNL, cât şi din PNŢ, cele mai importante partide din perioada respectivă şi a format alte partide, cel mai important fiind Partidul Radical Ţărănesc. De asemenea, Grigore Iunian a avut un cuvânt greu de spus la înscăunarea lui Carol al II-lea.

Grigore Iunian s-a născut la 1 octombrie 1882, în Târgu-Jiu. A absolvit şcoala primară în oraşul natal, apoi a urmat liceul la Craiova, viitorul Colegiu Naţional Carol I, fiind mereu printre elevii fruntaşi. În anul 1902 a absolvit
Facultatea de drept a Universităţii Bucureşti, iar după susţinerea licenţei a revenit la Târgu-Jiu, unde a activat ca avocat în cadrul baroului din localitate.

A urmat tradiţia familiei şi s-a înscris în Partidul Naţional Liberal, ajungând unul dintre fruntaşii organizaţiei gorjene. În anul 1914 Grigore Iunian a fost ales deputat la Colegiul al II-lea, din partea Partidului Naţional Liberal Gorj, demnitate pe care şi-a păstrat-o până la sfârşitul anului 1938.
 

A înfiinţat Partidul Muncii

 
Grigore Iunian nu a stat mult în PNL. În anul 1917 alături de alţi politicieni a înfiinţat Partidul Muncii, cu un program cuprinzând reformele politice, economice şi sociale. După sfârşitul Primului Război Mondial şi desfiinţarea Partidului Muncii, Grigore Iunian a revenit la Târgu-Jiu unde a practicat cu succes avocatura şi a rămas apropiat de viaţa politică.

După ce a simpatizat cu Liga Poporului a generalului Alex Averescu, Grigore Iunian s-a înscris în Partidul Ţărănesc, condus de I. Mihalache, al cărui consilier a şi fost în perioada în care liderul politic a ajuns ministru al Agriculturii şi Domeniilor în guvernul Alex. Vaida Voievod. Grigore Iunian, consilierul mistrului I. Mihalache a expus proiectul de lege pentru înfăptuirea reformei agrare, care n-a mai ajuns în Parlament, fiind considerat prea radical.
 

A ajuns să deţină funcţia de minstru al Justiţiei

După căderea guvernului Blocului parlamentar şi venirea la guvernare a generalului Averescu, gorjeanul Grigore Iunian s-a implicat în constituirea Federaţiei Democratice Sociale formată din Partidul Ţărănesc, Gruparea politică ţărănească dr. N. Lupu şi Partidul Naţionalist Democrat.m, În anul 1924, I. Mihalache şi Grigore Iunian au militat pentru fuziunea Partidului Ţărănesc cu Partidul Naţional Român, care avea organizaţii puternice în Transilvania. Unificarea celor două formaţiuni s-a realizată la 10 octombrie 1926, când s-a votat statutul şi programul Partidului Naţional Ţărănesc. Din Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ. a făcut parte şi Grigore Iunian, care a fost şi secretar al secţiei politice, adiministrative şi constituţionale a cercului de studii din cadrul P.N.Ţ. În perioada aprilie 1927 – octombrie 1932, Grigore Iunian a fost vicepreşedinte al P.N.Ţ. La 6 iunie 1927 în guvernul Barbu Ştirbei, lui Iunian i s-a încredinţat timp de 15 zile funcţia de ministru la Departamentul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale, iar în guvernul Iuliu Maniu a fost ministrul justiţiei, din 10 noiembrie 1928 până la 7 martie 1930, când a demisionat. Ca ministru al justiţiei a promovat, conform cerinţelor statului de drept mai multe legi: Legea poliţiei, Legea jandarmeriei şi o legislaţie pentru reglementarea regimului de detenţie.
 

S-a despărţit de PNŢ şi a format Partidul Radical Ţărănesc

În anul 1932 Grigore Iunian a avut mai multe divergenţe de viziune cu conducerea P.N.Ţ. cu privire la conversiunea datoriilor agricole, stabilizarea monetară, plata cuponului extern. Acestea au fost expuse într-o cuvântare ţinută la Târgu-Jiu. Ruptura definitivă de politica ţărănistă s-a petrecut prin demisie la 4 octombrie 1932 când deputatul Grigore Iunian a rostit în Adunarea Deputaţilor o cuvântare acuzatoare la proiectul legii asanării datoriilor agricole, pe care a considerat-o antipopulară.
 
La o întrunire a reprezentanţilor P.N.Ţ. din  judeţele Vâlcea, Gorj, Covurlui şi Satu Mare, care a avut loc în toamna anului 1932 la Câmpulung Muscel, Grigore
Iunian a propus constituirea Partidului Radical Ţărănesc. Timp de un an, partidul a ajuns la 55 organizaţii judeţene. La alegerile din decembrie 1933, Partidul Radical Ţărănesc a câştigat 3 posturi de senatori şi 8 posturi de deputat, între cei aleşi fiind şi Grigore Iunian. 
„Partidul Radical Ţărănesc a fost un partid democratic de stânga, care a dispărut de pe scena politică în anul 1938 prin adoptarea noii constituţii, care a desfiinţat partidele politice, locul lor fiind luat de Frontul Renaşterii Naţionale, transformat în Partidul Naţiunii“,
arată scriitorul gorjean Alexandru Doru Şerban în volumul „Personalităţi gorjene - adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“.
 

Înscăunător de Rege

La venirea lui Carol al II-lea în România, în Guvernul Iuliu Maniu erau două opinii: cea a lui Maniu, care susţinea proclamarea lui Carol sub formă de conducător sub regenţă şi opinia lui Grigore Iunian, care susţinea proclamarea lui Carol drept rege al României. Grigore Iunian era supărat pe Maniu fiindcă nu-l numise ministru de interne, aşa cum le-a fost înţelegerea. „Îl întreb pe Grigoriţă ce l-a îndemnat să fie Carlist. Răspunsul a fost cel aşteptat. Numirea lui Sărăţeanu ca regent l-a hotărât pe Iunian să îmbrăţişeze cauza restauraţiei... Pentru el regenţa era un caraghioslâc! Ne trebuia o monarhie solidă, iar din motive personale a considerat că astfel va ridica o piatră în calea atotputerniciei lui Maniu...“, nota Grigore Gafencu  În „Însemnări politice”.
 
La 7 iunie 1930, Grigore Iunian a prezentat în şedinţa comună a Camerei şi Senatului proiectul de lege, prin care actele normative adoptate la 4 iunie 1930 au fost anulate, astfel încât Coroana putea reveni lui Carol al II-lea. „Reprezentanţa Naţională a hotărât prin vot proclamarea regelui Carol al II-lea, iar în această acţiune gorjeanul Grigore Iunian a fost între principalii iniţiatori şi susţinători ai reuşitei“, a menţionat Alexandru Doru Şerban.
 
Grigore Iunian s-a stins din viaţă la data de 19 decembrie 1940, bolnav de cancer, fiind înmormântat la Târgu-Jiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: