Oltenii geniali care au schimbat lumea. Petrache Poenaru a inventat stiloul, Constantinescu a descoperit o nouă ştiinţă
0
O serie de oameni de ştiinţă născuţi sau care îşi au rădăcinile în Oltenia au reuşit să schimbe, prin invenţiile lor, cursul istoriei universale.
Petrache Poenaru (1799-1875) este inventatorul stiloului. Omul de ştiinţă s-a născut la Beneşti, Vîlcea, şi este cunoscut ca organizatorul şcolii româneşti moderne pe baze ştiinţifice. „El publică primul curs de geometrie din ţările române, precum şi prima lucrare de algebră din Ţara Românească (1841), iar, în colaborare cu Florian Aaron şi G. Hill, primul dicţionar francez-român“, arată Silviu Puşcaşu în lucrarea „Precursori români ai ştiinţei şi tehnicii moderne“, publicată în volumul „Arhivele Olteniei“.
Însă Petrache Poenaru va rămâne în istoria universală prin descoperirea stiloului. „Brevetează, la Paris, primul stilou din lume, pe care-l denumise atunci «Condeiul» sau «tocul portăreţ» sau, cum i s-a mai spus la aceea vreme, «pana fără sfârşit»“, menţionează Silviu Puşcaşu.
Descoperitorul unei noi ştiinţe
George (Gogu) Constantinescu s-a născut la Craiova în data de 4 octombrie 1881, fiind fiul unui reputat profesor de matematică. George Constantinescu urmează cursurile actualului liceu „Nicolae Bălceascu“ din Craiova, după care se înscrie şi studiază la Şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, unde primeşte titlul de inginer diplomat, obţinând cea mai mare medie dintre toţi absolvenţii de până atunci. A activat în domeniul construcţiilor civile, fiind printre primii din lume care foloseşte betonul amprentat ca material de rezistenţă la realizarea podurilor şi clădirilor. O serie de poduri foarte importante pentru infrastructura rutieră din ţară au fost construite de George Constantinescu, conform tehnicii lui.
Doljeanul rămâne în istoria ştiinţei universale prin descoperirea unei noi ştiinţe. „George Constantinescu se impune autoritar (...) prin noua ştiinţă şi ramură tehnică pe care a fundamentat-o – sonicitatea. Lucrarea sa de bază în acest domeniu „The Theorry of Sonnics-a treatise on transmission of power by vibrations“ a apărut la Londra, în 1918. Ea prezintă fundamentele unei noi ştiinţe care, în esenţă, se ocupă cu transmisia energiei mecanice prin vibraţii în lichide, în principal în apă.
Geniala idee a lui George Constantinescu a fost aceea de a intrui faptul că lichidele sunt compresibile, prezentând o anumită elasticitate contrar unor concepte devenite tradiţionale în mecanica fluidelor. Pe vaza acestui concept, fundamental propriu, (....) marele savant a fundamentat o teorie a circuitelor fluidosonice (analoagele circuitelor electrice) , a definit elementele sonice de circuit, a stabilit teoreme şi legi ale transmisiei energiei prin intermediul circuitelor sonice, a pus bazele teoriei şi construcţiei motoarelor, generatoarelor şi pompelor sonice“, se arată în lucrarea lui Silviu Puşcaşu. Acesta a mai pus la punct şi alte invenţii importante, cum ar fi: efectul sonocaloric, convertizorul sonic-mecanic, motorul sonic de avion, pompa sonică pentru extracţii petroliere etc.
Primele obiecte cu caracter paşnic comandate prin unde radio
Inginerul Mihail Konteschweller este unul din precursorii telemecanicii. El şi-a făcut studiile la Colegiul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova. „În anul 1934, pe lacul din Parcul Libertăţii din Bucureşti, el comandă, prin unde radio, de la distanţă, un vaporaş; reia experienţa doi ani mai târziu, în anul 1936, pe lacul Herestrău, cu ocaiza expoziţiei „Luna Bucureştilor“, iar în acelaşi an conduce de la distanţă o motocicletă cu ataş pe pista de atletism a stadionului ANEF. Experienţele efectuate de Mihail Konteschweller sunt primele din lume prin care obiectele cu caracter paşnic sunt comandate prin unde radio, de la distanţă“, spune Silviu Puşcaşu.
Arhitectul care a lăsat ţării o seamă de capodopere
Arhitectul Duiliu Marcu s-a născut în Calafat, în 1885, şi a fost unul dintre cei mai mari arhitecţi români. El a fost profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti. „Cele mai cunoscute creaţii ale arhitectului Duiliu Marcu sunt clădirile publice din Bucureşti, cele mai impresionante fiind: Palatul Victoria, care este cel mai cunoscut, Academia Militară, Universitatea Naţională de Apărare în prezent, Ministerul Transporturilor de lângă Gara de Born, Gările Regale Băneasa şi Sinaia. „Teatrul Naţional din Timişoara a fost refăcut de Duiliu Marcu, după incendiul din 1922. Au fost refăcute interioarele, iar în 1938 s-a refăcut şi faţada“, ne-a explicat Mariana Croitoru, lector universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.
Henri Coandă, geniul cu origini olteneşti
Henri Coandă s-a născut în Bucureşti, dar face parte dintr-o familie de orgine oltenească. După ce a absolvit liceul militar din Iaşi, studiază la „Technische Hochschule“ din Charlottenburg-Berlin, la Universitatea din Liege, la Şcoala Superioară de electricitate din Montefiore, din Italia, şi, apoi, la „Şcoala superioară de aeronautic şi construcţii mecanice“ din Paris.
„Geniul său se manifestă în special în domeniul aerodinamicii şi construcţiilor aeriene, concepând proiectând şi realizând primul avion cu reacţie din lume în 1910“,
arată Silviu Puşcaşu.
Henri Coandă mai este autorul şi altor invenţii, cum ar fi: primele elemente de construcţii din beton prefabricat, instalaţie de desalinizare a apei de mare cu ajutorul energiei solare, un dispozitiv depresor pentru motoarele cu combustie internă etc.
Descoperiri în domeniul câmpului electromagnetic
Nicolae Vasilescu Karpen (1870-1964), orginar din Dolj, a fost un remarcabil inginer şi om de ştiinţă. „El a demonstrat existenţa câmpului electromagnetic produs de sarcinile electrice în mişcare, a fundamentat teoria electronică a lichidelor, a stabilit o teorie riguroasă a funcţionării acumulatoarelor, a contribuit la utilizarea curenţilor de înaltă frecvenţă în practică“, se arată în lucrarea „Precursori români ai ştiinţei şi tehnicii moderne“.
„Spaţiul cu n dimensiuni“
Gheorghe Ţiţeica (1873-1939) s-a născut la Drobeta Turnu Severin. După terminarea liceului la Craiova, urmează Universitatea Bucureşti, după care îşi ia licenţa în matematică la Paris. Cunoaşte o ascensiune fulminantă, iar în anul 1913 devine membru al Academiei Române şi, apoi, preşedintele acesteia, fiind membru şi al altor academii din străinătate. „S-a remarcat, în mod deosebit, prin studii referitoare la reţelele din spaţiul cu n dimensiuni şi a introdus o clasă de suprafeţe şi curbe care-i poartă numele“, arată Silviu Puşcaşu.
A descoperit şapte comete
Victor Daimaca, românul considerat un geniu în matematică şi astronomie, s-a născut în data de 22 august 1892, în oraşul Turnu Severin. Victor Daimaca a urmat şcoala primară în oraşul natal, apoi Liceul „Traian” pe care l-a absolvit în anul 1913. A fost pasionat de astronomie încă de mic şi mai ales din perioada liceului. „În 1907, într-o dimineaţă de august, la vârsta de 14 ani, a văzut pentru prima dată o stea cu coadă. Era cometa Daniel. Tot în acea perioadă şi-a descoperit vocaţia de dascăl: vroia să-i înveţe şi pe alţii ce ştia el“.
Victor Daimaca alege să studieze la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, unde întâlneşte profesori de seamă. Din anul 1929, Victor Daimaca s-a stabilit în Târgu Jiu şi a activat ca profesor de matematică la Şcoala de meserii din satul în care s-a născut eroina Ecaterina Teodoroiu, Vădeni. A fost, apoi, transferat la Şcoala Normală de băieţi din Târgu Jiu, în prezent Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“.
Victor Daimaca a descoperit prima cometă pe data de 3 septembrie 1943. Aceasta a primit numele astronomului român. „În noaptea de 3 septembrie, spre zorii zilei a îndreptat binoclul spre constelaţia Lynx. A văzut o steluţă extrem de mică ca o pată rotundă, alburie, difuză. A cercetat atlasul. A găsit toate stelele din câmpul binoclului, dar steluţa alburie, difuză nu era trecută. În a doua noapte a găsit-o deplasată spre Ursa Mare la 2 grade depărtare de locul iniţial. Aşadar era o cometă! În noaptea de 5 septembrie, ajunsese şi mai departe. A notat pe atlas poziţiile observate, a calculat deplasarea din timpul zilei, a estimat direcţia de deplasare şi a făcut o schiţă cu traseul cometei pentru următoarele nopţi.
A trimis la Observatorul Astronomic din Bucureşti o telegramă: «Cometă nouă, mărimea a 8-a în Lynx, pe linia Alfa – Gemini – Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurnă 2 grade spre omicron Ursa Mare». Cometa se afla la 49,5 milioane kilometri de Pământ». În dimineaţa zilei de 9 septembrie 1943 Observatorul din Bucureşti a identificat cometa descrisă de Victor Daimaca şi a comunicat telegrafic descoperirea şi poziţiile cometei Biroului Central al Uniunii Astronomice Internaţionale de la Copenhaga, care le-a trimis în toată lumea. Cometa nu mai fusese observată de nimeni înainte şi de aceea a primit numele Daimaca 1943“.
Victor Daimaca a descoperit cu ajutorul binoclului şapte comete, dintre care doi noi care îi poartă numele. Pentru prima cometă descoperită a primit o medalie de bronz cu numele său gravat pe ea din partea Societăţii astronomice a Pacificului din San Francisco“, mai arată Gheorghe Manolea.
Se încarcă comentariile...
