Metode de a extrage aur din cursurile de apă. În ce râuri din România s-a exploatat intensiv preţiosul metal rar

Exploatarea aurului din râuri era o ocupaţie tradiţională pe teritoriul actual al România în timpuri străvechi, fiind descoperite 125 de amenajări aurifere. Dacii îşi perfecţionaseră tehnica de colectare a preţiosului metal.

Extragerea aurului din aluviunile râurilor a fost o activitate larg răspândită pe teritoriul României de-a lungul istoriei. Conferenţiarul universitar doctor Antonela Neacşu, de la Facultatea de de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, spune, într-o lucrare de specialitate, că activitatea a început în perioada pre-romană şi a continuat, cu intermitenţe, până la începutul secolului XX. Ea arată că s-au identificat 125 de zone cu aur aluvionar pe teritoriul României, care au fost exploatate în decursul istoriei.

Aur a fost găsit şi exploatat pe mai toate râurile importante din ţară: „Aurul aluvionar se găseşte în România în terasele cu pietrişuri şi nisipuri de la Valea lui Stan, Pianu de Sus, Cândeşti, în nisipurile văilor ce străbat regiuni aurifere: Olt, Jiu, Nera, Argeş, Bistriţa Aurie, Mureş, Arieş, Ampoi, Geoagiu, Sebeş, Someşul Cald, Someşul Mic, Someşul Mare, Crişul Alb, Crişul Negru, Strei, Lotru, Olăneşti, Buzău, Ialomiţa, etc. Pentru Epoca Bronzului, M. Rusu (1972) semnalează spălătorii de aur la: Borlova, Bolvaşniţa, Turnu, Valea Mare şi Oraviţa în Banat; Găina, Balomireasa, Vidra, Bistra, Câmpeni, Roşia Montană, Sălciua, Caraci, Barza, Criscior, Ruda, Săcărâmb şi Someşul Rece în Mţii Apuseni; Băiţa, Cavnic şi Băiuţ în zona Baia Mare; Atid şi Lupeni (Harghita), Lupoaia (Beiuş), etc. Din cele 137 de spălătorii de aur din Transilvania, 73 sunt datate în Epoca Bronzului (Halstatt)“, arată Antonela Neacşu în lucrarea „Aurul aluvionar din România: Sursele şi importanţa geologoarheologică“.

Cea mai veche unealtă folosită la exploatarea aurului

Cercetările arheologice arată primele activităţi de exploatare şi prelucrare organizată a aurului aluvionar din centrul şi vestul Transilvaniei s-a desfăşurat înj perioada Neoliticului târziu, cca. 2800-2500 î.Chr. „Cel mai vechi obiect legat de exploatarea aurului descoperit in România este considerat a fi covata din lemn pentru spălarea aurului de la Căpuş, în judeţul Maramureş, ce datează din Epoca Bronzului târziu (1300-1200 î.Chr.)“, mai menţionează Antonela Neacşu.

Cum se exploata aurul 

Dacii şi-au perfecţionat tehnica de extragere a aurului din râuri, reuşind să construiască un sistem mai avansat de colectare a preţiosului metal:

„Activitatea a început în perioada pre-romană şi a continuat mai mult sau mai putin sustinut, până la începutul secolului XX, fiind exploatate aluviunile râurilor Olt, Jiu, Nera, Argeş, Bistriţa Aurie, Mureş, Arieş, Ampoi, Geoagiu, Sebeş, Someşul Cald, Someşul Mic, Someşul Mare, Crişul Alb, Crişul Negru, Strei, Lotru, Olăneşti, Buzău, Ialomiţa, etc. Aurul din aluviuni era recuperat in trecut prin metode gravitaţionale, folosindu-se unelte de tipul trocului, hârlostei, şaitrocului din lemn de paltin sau din metal, hurcii. Marturii din vremea dacilor, privind metode perfectionate de extractie a aurului aluvionar, prin construirea unui sistem de canalizare a apei, la baza căruia fracţia grea şi aurul se colectau pe blana animalelor, au fost descoperite la Pianu şi în alte zone situate la nord de Mţii Sebeş“,

explică Antonela Neacşu. 

Harta aurului 

Geologul Sorin Tămaş-Bădescu a realizat o hartă a zonelor cu  aur aluvionar, exploatate de-a lungul istoriei în ţara noastră. Astfel aur aluvionar există, printre altele, şi în Valea Argeşului, Valea Şomeşului Mare, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea Topologului,Valea Streiului şi în Valea Arieşului. 

Pe harta substanţelor minerale utile din România, publicată de Institutul Geologic al României în anul 1984, sunt menţionate doar cinci areale cu ocurenţe de aur aluvionar: Pianu, situat la nordul Munţilor Sebeş, Cibin Olt - pe rama nordică a Carpaţilor Meridionali, Râureni, situat pe rama sudică a Carpaţilor Meridonali, Valea Arieşului din Munţii Apuseni şi Nera/Bozovici din Munţii Banatului.