Mâncărurile alese ale Casei Regale a României. De ce-şi schimba regina Maria bucătarii după doar un an de serviciu

Gastronomia este o adevărată artă, iar asta s-a putut observa cel mai bine în cadrul caselor regale, iar cea a României nu a făcut excepţie.

 S-au detaşat două moduri de a servi mâncărurile la masă: „service à la francaise“ şi „service à la russe“, care i-a urmat celui francez, şi pe care îl practicăm şi astăzi. „Felurile ce alcătuiesc meniul sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean, care în mod normal, trebuie să guste din toate. În vechiul „service à la francaise“, felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp, aşa cum se procedează la bufetele actuale. Vechile cărţi de bucate şi manuale pentru majordomi, precizau că înmulţirea felurilor de mâncare însemna o modalitate de a se lua în consideraţie marea diversitate a gusturilor. O altă lucrare de gastronomie franceză «Noul bucătar regal şi burghez», apărută în 1742, propunea aşezarea platourilor în asemenea ordine «încât fiecare să poată lua ceea ce convine poftei sale». (…) Pe de altă parte, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, autorii de cărţi de bucate au început să-şi comenteze arta, raportând-o de asemenea la bunul gust. (…) Odată cu trecerea timpului bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze, având însă bucătari germani, cum a fost la Curtea regelui Ferdinand I, germanul H. Edner. În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă“, arată Ştefania Dinu, cercetător la Muzeul Naţional Cotroceni, în lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene la Curtea Regală a României: mese şi meniuri regale (1866-1930)“.

Povestea din spatele meniurilor

Felurile de mâncare erau prezentate în meniuri într-un mod decorativ şi, de obicei, însoţite de o imagine. De regulă, textele acestor meniuri sunt în franceză, limba gastronomiei.  Din studierea meniurilor din perioada respectivă se poate afla vedea la ce ore se servea micul dejun, dejunul şi cina membrii familiei regale, ce alimente consumau şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

„În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai. Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 servea micul dejun singur sau împreună cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. La mesele festive exista o ţinută obligatorie, regele Carol I îmbrăcându-se sobru, fără grade şi accesorii. După ce serveau cina, bărbaţii se retrăgeau în sala de biliard, în timp ce regina Elisabeta îi ruga pe invitaţi să-l lase pe rege să câştige măcar o partidă, motivând că atunci când obţinea o victorie, dormea foarte liniştit. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand şi pe principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor“, precizează Ştefania Dinu. 

Dineuri de gală

Mesele erau diversificate. Se organizau dejunuri şi dineuri de gală, cu prilejul unor evenimente.

„La curţile domnitorului/regelui Carol I şi principelui/regelui Ferdinand I, mesele erau variate, în sensul că se organizau dejunuri şi dineuri de gală, cu prilejul unor evenimente: vizite ale unor personalităţi politice, culturale şi militare, învestiri; mese festive prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale de 10 mai, serbările încoronării; logodne şi căsătorii; sărbătorile tradiţionale de Paşte şi de Crăciun, la care se adăugau mesele de zi cu zi luate de familia regală şi invitaţii săi“,

prezintă cercetătorul. 

Meniul de la căsătoria principelui Carol cu principesa Elisabeta de Wied

Meniul prezenta nu doar felurile de mâncare, un mod de a se trăi şi petrece din perioada respectivă. 

Ştefania Dinu prezintă meniul servit cu ocazia căsătoriei principelui Carol cu principesa Elisabeta de Wied, la Castelul de la Neuwied, în ziua de 15 noiembrie 1869. „Meniul a fost unul de fastuos, cuprinzând: 

− Huitres / Stridii 

− Vin Chablis

− Potage à la Reine / Ciorbă à la Reine

 − Sherry 

− Turbot à la Hollandaise / Calcan à la Hollandaise 

− Filet de boeuf à la Jardinière / Filet de viţel à la Jardinière 

− Champagne / Şampanie 

− Cotelettes de chevreuil à la Perigueux / Cotlete de căprioară à la Perigueux

− Vin Bordeaux 

− Homards à la Buisson / Homari à la Buisson 

− Punch à la Romaine* 

− Poularde truffée / Pui cu trufe 

− Rüdesheimer / Vin nemţesc 

− Faisan Piqué / Fazan Piqué 

− Salade & Compote / Salată şi compot 

− Páté de foie-gras de Strassbourg / Pate de gâscă de Strassbourg 

− Galantine en Aigle Royal / Galantină Aigle Royal 

− Marcobrunner / Vin alb nemţesc 

− Hure de sanglier / Cap de porc mistreţ 

− Macédoine au Marasquine / Macedonii cu liqueur Marasquine 

− Corbeille glacée / Îngheţată asortată 

− Corne d’Abondance / Cornul Abundenţei** 

− Vin du Cap / Vin alb 

− Croque - en - bouche Génoise

 − Ananas 

− Dessert“.

Ce s-a mâncat la masa festivă organizată cu ocazia inaugurării podului de la Cernavodă

Mese festive se organizau şi cu prilejul punerii unor pietre de temelie sau inaugurări. „Un moment deosebit de important a fost inaugurarea podului de la Cernavodă, operă a inginerului Anghel Saligny. Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895, în cadrul unor mari festivităţi la care a participat şi regele Carol I. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Ceremonia s-a încheiat cu un dejun fastuos, la care meniul servit a fost unul impresionat, alcătuit din: Hors d’oeuvre; Caviar; Supă de pasăre; Buşeuri à la Reine; Somon à la Regence; Filet de viţel à la Royale; Prepeliţă chaud-froid; Punch à la Romaine; Pui du Mans cu trufe; Salată à la Russe; Sparanghel cu sos olandez; Îngheţată; Prăjitură à la Princesse; Brânzeturi; Fructe“, se menţionează în lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene la Curtea Regală a României: mese şi meniuri regale (1866-1930)“.

Picnicurile organizate de principesa Maria

Principesa Maria adora să organizeze picnicuri. „În ceea ce îi priveşte pe principii moştenitori Ferdinand şi Maria, ei se conformau protocolului impus de autoritarul rege Carol I, dar după ce au devenit rege şi regină lucrurile s-au schimbat. Încă de când era principesă, Mariei îi plăcea să mănânce în mijlocul naturii, deşi găsea că apucăturile rigide ale regilor şi diplomaţilor nu se potriveau deloc cu astfel de picnicuri. De asemenea, plimbările spre Buşteni şi curtea bisericuţei, unde regele Carol I ţinea cu tot dinadinsul să-şi ducă oaspeţii, pentru a-i servi cu sandviciuri cu piept de pui, îi stârneau principesei Maria zâmbetul. Cu timpul, ea a reuşit să-l facă să renunţe la aceste plimbări, invitându-i pe oaspeţi la Pelişor şi servindu-le ceai în «ceşcuţe pictate cu maci» şi «tot soiul de bunătăţi mai puţin învechite decât sandviciurile regale»“, arată Ştefania Dinu.

Bucătarii Casei Regale a României, schimbaţi după un an

Standardele erau aşa de înalte la Casa Regală încât bucătarii nu rezistau mai mult de un an, aşa că s-a apelat la serviciile unui bucătar străin. „După mărturisirile principesei Maria, Casa Princiară a fost în mare impas în ceea ce priveşte domeniul culinar, pentru câţiva ani buni. Nici unul dintre bucătarii angajaţi nu rezista în serviciu mai mult de un an, deoarece nu se ridicau la standardele de calitate şi pricepere în pregătirea mâncărurilor, cerute de familia princiară. Acest lucru s-a întâmplat până în anul 1900, când principesa Maria a adus de la Coburg pe bucătarul şef Edner care a rămas la Cotroceni până la moartea reginei, aproape 30 de ani. Chiar înainte de a deveni regină, Maria a introdus la Palatul Cotroceni, obiceiuri din ţara sa natală, cum era ceaiul de la ora 5.00 (five o’clock tea), urmat adesea de o plimbare la Şosea sau de excursii călări în împrejurimile oraşului“. 

„După dejun luam cu toţii cafeaua la iarbă verde“

Regele Ferdinand şi regina Maria au continuat să respecte în mare parte obiceiurile instituite în perioada când erau principi moştenitori, cu unele schimbări odată cu trecerea anilor. „După încheierea războiului, viaţa familiei regale a intrat în normal, în sensul că „o mulţime de oaspeţi erau invitaţi să ia masa împreună cu familia regală şi suita ei la palat“. Constantin Argetoianu scria în memoriile sale, referitor la obiceiul familiei regale de a avea mereu invitaţi la masă: «noile raporturi cu familia regală s-au stabilit mai ales în cursul verii anului 1920, pe timpul petrecerii acesteia la Sinaia. O dată sau de două ori pe săptămână lucram cu regele la Pelişor şi eram de fiecare dată reţinut la dejun, aşa era obiceiul; după dejun luam cu toţii cafeaua la iarbă verde». De asemenea, regina Maria – care pe vremea când era principesă folosea la masă veselă de porţelan şi tacâmuri de argint – scria în memorii că: «după război mi s-a părut ciudat şi plăcut totodată să mâncăm din nou în frumoasele farfurii de porţelan, să avem iarăşi flori pe masă şi să bem din pahare fine»“, menţionează cercetătoarea de la Palatul Cotroceni. 

Meniul de la festivitatea de încoronare a regelui Ferdinand 

Cu ocazia serbărilor încoronării de la Alba Iulia din ziua de 15 octombrie 1922, după ceremonia încoronării a avut loc o masă fastuoasă în Sala Unirii, la care au participat câteva sute de persoane. Ştefania Dinu ne prezintă meniul servit cu acest prilej: 

− Caviar aux Blinis / Caviar cu blinii 

− Esturgeon du Danube à la Parisiènne / Nisetru de Dunăre à la Parisiènne 

− Sauce Remoulade / Sos remulad 

− Filet de boeuf Dauphine / File de viţel Dauphine

− Aspic de Foie Gras / Pateu de gâscă în aspic 

− Salade de Saison / Salată de sezon 

− Parfait pralinée / Parfait pralinat 

− Gaufrettes / Faguri de miere 

− Corbeilles de fruits / Fructe asortate

 − Truffes de chocolat / Trufe de ciocolată 

− Bombons / Bomboane 

− Café / Cafea 

Invitaţii la această masă au băut vin de Drăgăşani şi Dealu Mare (1907) şi şampanie Capşa Brut, Rhein Extra, Cointreau şi Fine Martel.