Locuri de pe actualul teritoriu al ţării noastre unde a trăit mamutul, strămoşul elefantului. De ce a dispărut animalul preistoric

Mamutul a fost strămoşul elefantului

Mamutul, animalul preistoric de dimensiuni foarte mari, strămoşul elefantului, a trăit în mai multe regiuni de pe teritoriul ţării noastre în urmă cu zeci de mii de ani.

Trei cercetători - Ion Chintăuan, Gheorghe Isă şi Ion Meszaros - au realizat studiul „Răspândirea mamutului în cuaternarul din nord-estul Transilvaniei“. Astfel, pe teritoriul de nord-est al Transilvaniei au fost descoperiţi opt molari, unii întregi şi bine conservaţi, alţii fragmentari, două fragmente mari de defense şi câteva fragmente mici cu aspect de aşchii; un fragment de mandibulă; un fragment de tibie. 
 

La nord de localitatea Săsarm, pe Valea Slatinii, au fost identificaţi 3 molari, două fragmente mari de defense şi câteva fragmente mici; un fragment de mandibulă şi un fragment de tibie. Pe Valea Hăşmaşului, situată la nord-est de localitatea Uriu, afluent de dreapta al văii Ţibleşului, au fost identificate în depozitele lutoase un molar de mamut. În localitatea Dipşa, comuna Galaţii Bistriţei, din judeţul Bistriţa-Năsăud, s-au descoperit în sedimentele cuaternare un molar de mamut.

În Sângeorzu Nou, din comuna Lecbinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, au fost descoperite mai multe resturi de mamut.

În satul Fântânele, din comuna Matei, Jud. Bistriţa-Năsăud, apar sedimente cuaternare reprezentate prin aluviuni şi depozite în care au fost descoperite mai multe resturi de mamuţi.

Când a trăit mamutul

În urmă cu zeci de mii de ani, mamutul era cel mai răspândit animal. Mamutul apare spre sfârşitul pleistocenului mediu şi a fost, apoi, cel mai răspândit dintre elefanţii fosili din timpul pleistocenului superior şi până la începutul holocenului. „În pleistocen (sau glaciar; paleolitic în istorie) a avut loc glaciaţiunea, gheţurile ocupând o mare parte din Europa, speciile de tip arctic coborând până la noi, iar cele de climat temperat retrăgându-se înspre sud. Masivele montane, care flanchează înspre nord şi est zona cercetată, erau acoperite de gheaţă, fapt dovedit de prezenţa a numeroase urme ale glaciaţiunii pleistocene în Munţii Rodnei. La marginea acestor regiuni glaciare, în zonele periglaciare, clima era rece şi umedă, iar flora era săracă, de tundră. Aici trăia mamutul, iar omul paleolitic îşi ducea viaţa în peşteri sau adăposturi sub stâncă. Aşadar în pleistocenul mediu şi superior mamiferele de climat rece şi flora criofilă se întâlnesc la altitudini mici, ceea ce dovedeşte răcirea generală a climatului sub influenţa gheţarilor“, se arată în lucrarea „Răspândirea mamutului în cuaternarul din nord-estul Transilvaniei“.

Când a dispărut mamutul

Cei trei istorici estimează că mamutuil a dispărut definitivit în urmă cu aproximativ 8.000 de ani.

„Perioadei de frig aspru a pleistocenului superior îi urmează o perioadă temperată şi umedă, holocenul, fauna şi flora modificîndu-şi aspectul; mamuţii dispar. Topirea şi, deci, retragerea spre nord a gheţarilor a început cu cca. 15.000-14.000 ani î.e.n., iar dispariţia lor completă se pare că a avut loc cu 8.000-7.000 ani î.e.n“, se mai precizează în studiul „Răspândirea mamutului în cuaternarul din nord-estul Transilvaniei“.

„Mamutul a fost mult vânat de către oamenii din paleolitic şi se cunosc azi adevărate depozite de oase, alcătuite din fildeşi (defense), măsele (molari) şi oase de mamuţi. Urme ale activităţii intenţionate a omului preistoric (contemporan cu mamutul) pentru procurarea hranei s-au întâlnit în multe regiuni, ele fiind reprezentată prin unelte de os, măciuci, străpungătoare, răzuitoare, ş. a. Sunt frecvente şi uneltele din oase de mamut“, se menţionează în „Răspândirea mamutului în cuaternarul din nord-estul Transilvaniei“.