FOTO VIDEO Înapoi în trecutul neamului românesc, plimbare desculţ prin viaţa la ţară din Gorj

FOTO VIDEO Înapoi în trecutul neamului românesc, plimbare desculţ prin viaţa la ţară din Gorj

O casă ţărănească din cadrul Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara, localitatea care aparţine de oraşul Bumbeşti Jiu, reprezintă, de fapt, o altă lume. Un univers pe care l-am uitat, dar, iată, nedispărut, o întoarcere la esenţa românească, la simplitate, istorie şi Brâncuşi. Adevărul vă prezintă în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ un muzeu spectaculos şi încărcat de istorie.

De ce Brâncuşi? Pentru că în acest muzeu găsim  legătura indisolubilă dintre satul gorjenesc, cioplitorii în lemn şi creaţia brâncuşiană, care a ajuns renumită şi deosebit de valoroasă în întreaga lume. 

Este spectaculos şi revelator faptul că am descoperit la o căsuţă construită pe la 1850, cu mult înainte de se naşte marele artist, Coloana pe care Brâncuşi a botezat-o „fără Sfârşit“, în memoria celor care au luptat şi pierit în Primul Război Mondial. Coloana era un stâlp al casei, pe care am observat chiar modelul lucrării de artă, care se află la numai zece kilometri de acest loc. Iată ce a stat la baza creaţiei lui Brâncuşi, aşa cum chiar renumitul sculptor recunoştea.

Scriam că Muzeul aflat la Curtişoara reprezintă o altă lume. O să-mi daţi dreptate dacă vă spun că în interiorul muzeului nu există alei din ciment sau asfalt, materiale apărute după ce civilizaţia urbană a început să se dezvolte. La casele tradiţionale se ajunge pur şi simplu pe iarbă, iar, dacă ţi-ai lăsa încălţămintea la intrare, atunci senzaţia de autentic şi natural ar fi şi mai pregnantă.

Casa muzeu Gheorghe Zamfir, inaugurată de Zamfir

Nu pot să trec cu vederea că la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara a venit cel mai mare naist român, Gheorghe Zamfir, originar şi el de prin aceste locuri, pentru a inaugura o casă muzeu, amenajată într-una din locuinţele tradiţionale. 

Chiar artistul a donat multe din obiectele lui personale pentru decorarea muzeului. Maestrul a donat un nai, două costume populare, fotografii, afişe, discuri, lucruri personale, ochelarii maestrului, geanta cu care a fost în turnee, cărţi şi picturi realizate de Gheorghe Zamfir, precum şi alte lucruri personale. Casa muzeu a fost amenajată în Casa Anescu din  zona Pârâul de Pripor, din secolul al XIX-lea. Inaugurarea muzeului a avut loc în luna mai a anului 2010. 

Gheorghe Zamfir a participat la acest eveniment şi a fost deosebit de impresionat, mai ales că era primul loc de acest fel care i se dedica. A urmat apoi un concert de excepţie susţinut în incinta Muzeului Arhitecturii Populare, împreună cu Ansamblul folcloric «Doina Gorjului». A fost cadoul suprem oferit de Gheorghe Zamfir.

Ce putem vedea

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj se află la aproximativ zece kilometri de municipiul Târgu Jiu. Se ajunge aici pe Drumul Naţional 66 Târgu Jiu – Petroşani. În localitatea Iezureni, care face parte din municipiul Târgu Jiu, drumul se intersectează cu DJ 665. Se traversează o cale ferată fără barieră, iar, după numai un kilometru se ajunge la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, care a fost înfiinţat în anul 1975 de prof. Elena Udrişte şi arh. Nicu Vânătoru. A fost amenajat în jurul impunătoarei cule Cornoiu, cunoscută şi sub numele de "Cula de la Curtişoara", construită în secolul al XVIII-lea. 

An de an, muzeul s-a extins şi au fost aduse de pe tot cuprinsul judeţului diferite case. În urmă cu ceva timp, terenul pe care se află Cula Conoiu şi mai multe dependinţe a fost retrocedat moştenitorilor fostului proprietar.  Acum, muzeul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 13 hectare pe care află amplasate 24 de monumente de arhitectură populară din Gorj. 

Una dintre cele mai vechi case este cea a Popii Udrişte, din satul Olari, ce datează din 1802. Alte construcţii remarcabile sunt gospodăria lui Ion Gircu, din Racoţi, construită la 1726, casa Nicolae Cîrniceanu, din Găleşoaia, sau casa Colţescu din Cărbuneşti Sat.


Pe lângă locuinţele tradiţionale, tot aici se găsesc diferite unelte şi instalaţii tehnice populare folosite în agricultură şi creşterea animalelor, covoare, cergi, ceramică, mobilier şi chiar lucrări de sculptură în lemn.

Ansamblul Tătărăscu, principalul obiectiv al muzeului

În perioada 2000-2002, ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărăscu din zona Poiana – Rovinari, locul unde s-a născut unul dintre cel mai de seamă prim ministrii ai României, a fost strămutat din cauza lucrărilor miniere. 

Fiica marelui om politic, Sanda Negropontes Tătărăscu, a donat acest ansamblu, care a fost, odinioară, reşedinţa de vară a familiei Tătărăscu, iar acum reprezintă, în lipsa Culei Cornoiu, principalul obiectiv de vizitare al Muzeului Arhitecturii Populare. În casa Gheorghe Tătărăscu  găsim mobilierul şi o serie de obiecte personale care i-au aparţinut fostului prim ministru. 

Tot din ansamblul arhitectural Tătărăscu face parte şi biserica cu hramul Sfântul Gheorghe. Mai nou, tot mai multe cupluri care se căsătoresc preferă să vină aici pentru a-şi unii destinele în faţa lui Dumnezeu.
 
Unde te poţi caza

Taxa de intrare este de 2,8 lei, iar de fotografiere de 14 lei. La câţiva kilometri de muzeu se află două pensiuni, unde tariful pentru o zi de cazare este de 80 de lei. Dar, pentru că municipiul Târgu Jiu se află foarte aproape, cei care vor să poposească mai mult pot alege pensiunile sau hotelurile de aici, unde tarifele diferă între 80 şi 200 de lei.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO VIDEO Pentru Deltă iubim România! Povestea celor mai frumoase plaje din ţară şi a satului de unguri care nu au mai putut abandona sălbăticia

FOTO VIDEO Secretele unui oraş copleşitor. Excursie în Bucureşti, pe urmele istoriei: parcuri, muzee, Casa Poporului

Povestea Ierusalimului Ardealului, a mănăstirii de la Sâmbăta de Sus şi a celei mai vechi herghelii de lipiţani din Europa

FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara găzduiește numeroase activități

Imagini din aceeasi galerie
  • Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara găzduiește numeroase activități
  • Copiii vin în excursie la muzeul de la Curtișoara 
  • Satul românesc autentic se păstrează la Curtișoara
  • Meșteșugurile tradiționale sunt prezentate la Curtișoara
  • Masă tradițională la Muzeul Arhitecturi Populare de la Curtișoara
  • Muzeul de la Curtișoara este vizitat de numeroși vizitatori 
  • Casa tradițională din incinta Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara
  • Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, un loc dintr-o altă lume
  • Mobilier dintr-o casă de la Muzeul Arhitecturii Populare
  • Casele se păstrează așa cum erau odată 
  • Casele se păstrează în condiții foarte bune
  • Cele mai veci case datează din anii 1700
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările