„Festivalul castanului“ de la Tismana cu un singur producător de castane. De la an la an, producţia este tot mai mică

„Festivalul castanului“ de la Tismana cu un singur producător de castane. De la an la an, producţia este tot mai mică

Vasile Mogoş deţine o plantaţie de castani

„Festivalul castanului“ s-a desfăşurat, ieri, în localitatea Tismana, acolo unde există plantaţii şi o rezervaţie naturală. Ajuns la cea de-a patra ediţie, manifestarea este organizată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din păcate, de la an la an, producţia de castane este tot mai mică. Doar un singur producător a venit la festival să comercializeze castane. „Producţia a fost foarte slabă din cauza precipitaţiilor care s-au înregistrat în prima parte a anului, dar şi a bolii care-i usucă . Cred că peste câţiva ani nu o să mai avem castani deloc. Producţia pe care am realizat-o în acest an este de 800 de kilograme, iar anul trecut am realizat două tone. Am peste 100 de castani. Aveam 200, dar am mai tăiat din ei pentru că s-au uscat. Am mai plantat şi puiet, dar nu prea dă randament. Noi nu avem posibilitatea să le aplicăm castanilor un tratament“, a spus Vasile Mogoş, în vârstă de 42 de ani.


La festivalul desfăşurat la Tismana au mai fost prezenţi meşteri care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, precum şi producători locali care şi-au expus produsele spre vânzare. De asemenea, Pe o scenă amenajată în faţa şcolii din centrul localităţii a avut loc un spectacol de muzică şi dansuri populare susţinut de către grupuri folclorice din zonă şi din comunele învecinate. 
 

Proiectul a fost prelungit cu 18 luni

„Festivalul castanului“ se desfăşoară în cadrul proiectului „Managementul Conservativ al Habitatelor“, finanţat cu suma de aproape două milioane de euro de către Uniunea Europeană, care a constat în aplicarea unot tratamente speciale la castanii care sunt afectaţi în număr mare de către cancerul castanului, aşa cum este denumită boala. De asemenea, o altă componentă a proiectului a constat în creşterea puietului de jneapăn şi sere sau plantaţii şi însămânţarea acestuia în zona Muntelui Oslea. Elisabeta Juveloiu, manager de proiect, a spus că s-a hotărât prelungirea proiectului cu o perioadă de 18 luni:
 
 
„Festivalul din anul 2016 este o ediţie absolut specială. Se află la cea de-a patra ediţie şi găzduieşte o secţiune specială: Gala ariilor protejate, ediţia a II. Am reuşit să reunesc la acest festival peste 120 de specialişti din toată România, oameni dăruiţi naturii. Am venit în faţa lor cu rezultatele proiectului managementul conservativ al habitatelor de jneapăn şi castan, cu rezultate parţiale, dar care au fost apreciate la vizita de monitorizare a Comisie Europene. Am cerut o prelungire de 12 luni a proiectului, iar sugestia şi acceptul Uniunii Europene a fost să primim 18 luni de prelungire. Este un semn  că aprecierea pentru rezultatele parţiale este extraordinar şi toată eforturile nu au fost zadarnice. Lăsăm Tismanei castanul, lăsăm României habitatul de castan. Proiectul se desfăşoară din anul 2012 şi îl vom prelungi până la sfârşitul anului 2018. Suma bugetată este de aproape două milioane de euro“.

În cadrul proiectului au fost plantaţi 30.000 de puieţi de jneapăn şi s-au aplicat în două rânduri tratamente biologice la castani şi urmează un al treilea tratament. O altă activitate a constat în plantarea de puieţi de castani. S-a reuşit plantarea pe o suprafaţă de zece hectare şi urmează să se mai efectueze plantări pe o suprtafaţă de 15 hectare. 
 

Castanii trataţi au început să aibe roade

Marian Slivilescu, primar al oraşului Tismana, a precizat că rezultatele tratamentelor aplicate se vor vedea în perioada următoare: „Specialiştii care au participat la acest proiect dau o şansă salvării castanului. Rezultatele sunt vizibile şi pozitive, doar că trebuie să avem puţină răbdare. Dacă distrugerea a avut loc în peste 30 de ani, nici vindecarea nu poate fi rapidă. Avem o prezenţă numeroasă din partea copiilor şi tinerilor. Sunt exemplare care au fost tratate în urmă cu trei ani ani şi acum au şi castane. Oamenii se aşteaptă la rezultate imediate. Niciunde nu pot fi obţinute. Ciuperca dăunătoare care a distrus timp 30 de ani scoarţa castanului este devorată până la urmă de către virusul implantat“.
 
Primarul Marina Slivilescu a precizat că producţia de castane s-a redus în ultima perioadă: „Producţia este mică pentru că nici 10% din castanii de acum 30 de ani nu mai sunt în vegetaţie. Estimez o producţie de 3-4 tone, ceea ce este foarte puţin, pentru că de la noi se recoltau în urmă 20 de ani peste 120 de tone“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările