Eroul necunoscut al Primului Război Mondial. Cum a reuşit un fost contabil român să captureze 100 de soldaţi nemţi

Grigore Nicolescu este unul dintre numeroşii eroi care şi-au apărat ţara, cu arma în mână, în timpul Primului Război Mondial. Fost contabil de bancă, acesta a reuşit să aibă o remarcabilă carieră militară şi să fie unul dintre românii care au luptat cu eroism împotriva invadatorilor.

S-a născut în satul de olari Ştefăneşti, de lângă oraşul Târgu Cărbuneşti, din Gorj. A fost cel mai mare dintre cei şapte copii ai familiei. A rămas fără mamă la o vârstă fragedă şi a fost nevoit să-şi ajute tatăl la muncile agricole, astfel încât a renunţat la şcoală în clasa a V-a. Omul care l-a îndrumat şi care are un rol deosebit de important în viaţa este învăţătorul Ion Săftoiu. Acesta l-a determinat să termine clasa a V-a şi să se înscrie la examenul de admitere la gimnaziul „Tudor Vladimirescu“. Elev inteligent, Grigore este admis cu succes. Continuă, apoi, studiile la Şcoala Superioară de Comerţ din Craiova.

În anul 1912, Grigore Nicolescu este încorporat pentru satisfacerea serviciului militrar la Regimentul 18 Gorj, fiind trimis la Şcoala Militară din Bucureşti pe care a absolvit-o cu rezultate foarte bune, astfel încât a devenit, la final, ofiţer de rezervă cu gradul de sublocotonent. După ce a terminat armata, a fost contabil la o banăc din Craiova, dar, după mai puţin de un an a fost mobilizat din nou la Regimentul 18 Gorj, unde a îndeplinit funcţia de comandant de pluton. „La data de 14 august 196, sublocotenentul Grigore Nicolescu a trecut la comanda plutonului I al companiei a 6-a a Regimentului 18 Gorj infanterie şi a luptat în rândurile lui în bătăliile de la Petroşani, Merişor, Buliga şi Pui. La 1 octombrie 1916 i s-a încredinţat comanda companiei a 11-a a Regimentului 18 Gorj şi tot în aceeaşi zi a fost rănit de schijele unui obuz inamic, cauzându-i şapte răni“, scrie istoricul Vasile Marinoiu în lucrarea „Generalul Grigore Nicolescu“.

A capturat 95 de prizoneri 

A ajuns până la urmă la spitalul din Ploieşti, de unde a trebuit să plece din cauza apropierii inamicului, cu toate că rana nu i se vendicase.

„La Râmnicu Sărat a întâlnit rămăşiţele Regimentului 18 Gorj din care mai rămăseseră opt ofiţeri din 97 şi circa 300 de ostaşi din cei 5200 câţi intraseră în război la 15 august 1916. Cu acest efectiv redus, regimentul a ocupat poziţie defensivă pe dealul Obârşia“, spune Vasile Marinoiu.

Grigore Nicolescu a fost avansat la gradul de locotenent şi i s-a încredinţat comanda companiei I, Regimentul 18 Gorj. A participqat la lupte şi a împiedicat inamicul să pătrundă în Moldova. „La data de 24 iunie 1917 a ocupat poziţia pe care o organizase şi apărase Regimentul 28 infanterie din Divizia a III-a. De la această dată, Regimentul 18 Gorj intră în componenţa acestei Divizii care a fost însărcinată să ia ofensiva şi să străpungă frontul inamic de la Mărăşeşti, ei reuşind să-i străpungă pe austro-ungari şi să-i urmărească spre vest până în Munţii Vrancei. În acea ofensivă, locotenentul Grigore Nicolescu a luat, cu ostaşii companiei sale, 95 de prizonieri şi a fost decorat cu ordinul «Coroana României» şi «Panglica de Virtutea Militară» pentru curajul şi destoinicia deosebită cu care a condus compania, precum şi datorită vitejiei de care a dat dovadă la atacul cotei 107 pe care a cucerit-o. Regimentul 18 Gorj a luat în acea ofensivă 775 de prizon ieri“, mai arată istoricul Vasile Marinoiu. 

Regimentul său a fost decorat cu „Virtutea militară“

Grigore Nicolescu a mai luat parte la luptele de la Muncelul-Mărăşeşti, unde trupele noastre au rezistat corpului alpin german trimis să spargă frontul român de la Mărăşeşti şi să ocupe Moldova. pentru aceste lupte, Regimentul 18 Gorj a fost decorat cu „Virtutea militară“, clasa I de aur, iar cea mai mare parte a ofiţerilor au fost decoraţi. Grigore Nicolescu a fost avansat în 197 la gradul de căpitan, după care a fost transferat la Regimentul 33 Infanterie din Ismail, nou creat în urma unirii cu Basarabia şi este trimis pe Nistru pentru a supraveghea graniţa împotriva bolşevicilor. 

Un ocrotitor al oraşului Tulcea

Grigore Nicolescu poate fi considerat un adevărat ocrotitor al oraşului Tulcea. În primăvara anului 1919 s-a stabilit cu compania la Tulcea de unde a organizat în fiecare localitate posturi de ostaşi ce aveau misiunea de a proteja populaţia împotriva bulgarilor care jefuiau. 

Grigore Nicolescu a îndeplinit cu succes mai multe misiuni, în anul 1932, a ajuns comandant al batalionul 2 şi ajutor al comandantului Centrului de instrucţie jandarmi Drăgăşani. În final, acvesta îndeplinit funcţia de comandant al Cercului de recrutare al judeţului Mehedinţi. La vârsta de 100 ani a fost înaintat în gradul de general maior în retragere. Grigore Nicolescu până la vârsta de aproape 102 ani, decedând în anul 1992.