Drama care i-a marcat viaţa Doamnei Elena, soţia domnitorului Matei Basarab

Doamna Elena, soţia domnitorului Matei Basarab, a fost o susţinătoare a culturii şi bisericii. Şi-a ajutat fratele, care era unul dintre cei mai importanţi scriitori şi traducători din perioada respectivă.

Doamna Elena a fost fiica postelniciului Radu Năsturel şi a Despinei, care provenea din familia lui Mihai Viteazu. A primit o educaţie aleasă. A învăţat limbile slavonă şi greacă. De asemenea, era pasionată de artă, istorie şi literatură. Şi-a petrecut copilăria la Fiereşti, unde tatăl construise un palat, după modelul celor franceze.
 

„În anul 1612, la vârsta de numai 14 ani, Elena este măritată de părinţi cu aga Matei, la acea vreme un boier din Brâncoveni, din neamul lui Neagoe Basarab. Între cei doi miri era o diferenţă considerabilă de vârstă – de 19 ani. Însă s-au înţeles foarte bine şi chiar s-au iubit. Elena i-a insuflat soţului dragostea faţă de biserică, artă şi literatură“, arată istoricul Arina Avram în volumul „Femei celebre din România“.

Conduce ţara în momente dificile

În anul 1632, Elena reuşeşte să facă faţă unei situaţii dificile. Soţul său era plecat la Constantinopol pentru a cere confirmarea domniei sale. Elena rămâne în ţară, unde situaţia devine tensionată. Turcii se dedau la tot felul de fărădelegi, iar Rakoczi din Ardeal, care îl împrumutase pe soţul său, îi cerea să-i înapoieze banii. Doamna Elena reuşeşte să păstreze liniştea în ţară. 
 

Şi soţul său trece prin momente dificile la Constantinopol. Acesta este încarcerat în urma unui denunţ făcut de Radu Vodă. Îşi plăteşte cu aur eliberarea şi se întoarce ca domn la Bucureşti. 

A susţinut cultura

Doamna Elena a ridicat biserici la Fiereşti şi Negoieşt. Îi plăcea să ţese şi să brodeze. 

„A sprijinit literatura română, care la acea vreme lua naştere. Matei Basarab, în Ţara Românească, şi Vasile Lupu, în Moldova, au introdus tiparul. Totodată, au introdus limba română în biserică şi au elaborat legi în româneşte. Udrişte Năsturel Herescu, fratele cel mic al Elenei, a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori şi traducători în acele vremuri. Colaboratorul acestuia era însăşi Doamna Elena. Îl ajuta la traduceri şi plătea pentru tipărirea cărţilor. A ajutat la traducerea cărţii „Imitaţia lui Hristos“, pe care a tipărit-o la 15 aprilie 1547. De asemenea, a lucrat la redactarea «predosloviei lui Udrişte»“,

menţionează Arina Avram. 

Drama din familia domnitoare 

Elena a dat naştere unui singur copil, un băieţel, care a murit foarte tânăr. Aceasta se ataşează de fiul lui Udrişte, pe care l-a şi botezat. După moartea prematură a cumnatei sale, Elena îl înfiază pe nepotul Mateiaş. Soarta îi este din nou potrivnici, iar Mateiaş se stinge din viaţă la doar 17 ani. Moartea fiului adoptiv o afectează nespus de mult. 

Lupta cu Vasile Lupu

Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a avut ambiţia ca fiul său să domnească în Muntenia, astfel încât, prin el, să conducă cele două principate. Astfel, cele două ţări româneşti ajung să se confrunte. Vasile Lupu a invadat Ţara Românească de mai multe ori. În lupta de la Finta, din anul 1653, Matei Basarab iese învingător, dar rănit grav. Avea vârsta de 70 de ani şi corpul îi era slăbit. Doamna Elena îi trimite o scrisoare principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi, pentru a-l trimite pe doctorul său polonez. Elena spune în scrisoare că are nevoie de medic pentru doi boieri de la curte care fuseseră răniţi, şi nu de soţul ei. Medicul polonez nu reuşeşte să-l însănătoşească pe Matei Basarab.

Sfârşitul Elenei şi al soţului ei

Serdarul Constantin a provocat o revoltă, profitând de starea în care se afla domnitorul. Mercenarii sârbi din armata care reuşise să-l învingă pe Vasile Lupu erau nemulţumiţi de lefurile pe care le primeau, iar Constantin le spune că visteria este plină cu bani, dar că ei nu-i primesc din cauza boierilor. În timpul revoltei sunt ucişi mai mulţi înalţi dregători. Revolta este înăbuşită după câteva luni cu ajutor din partea principelui Rakoczi. În urma acestor evenimente, Doamna Elena se îmbolnăveşte şi se stinge din  viaţă. Aflat la pat, Matei Basarab nu poate s-o însoţească pe ultimul drum.

„Este înmormântată în biserica domnească din Târgovişte. Pe piatra rece de mormânt pusese să fie inscripţionat pentru vecie numai că au trăit împreună «de două ori douăzeci de ani». Matei Basarab este înmormântat alături de Doamna Elena în 1654. După  profanarea mormintelor de către seimenii răsculaţi din oastea sa, osemintele domnitorului au fost strămutate la Mănăstirea Arnota, din Vâlcea“, mai arată istoricul.