Cum ar fi vrut Brâncuşi să arate ansamblul sculptural de la Târgu Jiu. Schiţele rare care dezvăluie planul iniţial

Schiţa realizată de Ioan Alexandrescu

Ion Alexandrescu, cioplitorul cu ajutorul căruia Constantin Brâncuşi a realizat Poarta Sărutului, a realizat un desen pe calc cu ansamblul pe care Brâncuşi la conceput la Târgu Jiu. Desenul se află în colecţia Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi“.

Cioplitorul Ion Alexandrescu a petrecut mult timp alături de Brâncuşi în perioada anilor 1937-1938 când a fost realizat Ansamblul monumental „Calea Eroilor“ şi a purtat cu marele sculptor o serie de discuţii cu privire operele de la Târgu Jiu şi chiar l-a însoţit în plimbările pe care artistul le făcea în Gorj. „Este posibil, aşadar, ca Brâncuşi să-i fi vorbit lui I.

Alexandru despre anumite planuri ale sale privind amenajarea Căii Eroilor, pe care cioplitorul susţine că le-a auzit de la artist şi, drept urmare, a ţinut să le transpună în schiţele de calc, datorită semnificaţiei lor deosebite şi importanţei pentru posteritate. Calculul cu desenele lui I. Alexandrescu (păstrat înntr-un tub din carton) are dimensiunile de 67,80x44,70 cm şi un colorit gălbui, ceea ce pare să fie culoarea lui originală şi nu datorată trecerii timpului. Desenele par a fi realizate în cariocă, majoritatea haşurilor sunt cu creion colorat, iar adnotările sunt scrise cu stilou cu cerneală albastră“, se arată în lucrarea „Schiţele lui Ioan Alexandrescu privind Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, autori Sorin Lory Buliga şi Adina Andriţoiu. 

„A lăsat vorbă ca aşezarea să se facă cum arată schiţa No. 2“

În colţul de sus al planşei este următorul înscris: „Schiţe/ De amintirile cum a voit Maistrul Brâncuşi C. să definitiveze Ansamblul de Lucrări de la Târgu Jiu, o părere a sa, care nu s-a putut realiza din lipsă de fonduri şi problema internă şi internaţională de atunci a anilor 1938-39 când maistrul a spus că va continua plecând la 20 septembrie 1938 nu s-a mai înapoiat şi a lăsat vorbă ca aşezarea să se facă cum arată schiţa No. 2 (unele documente sunt la Muzeul din Tg. Jiu aflate în Arhiva Primăriei. Am fost martor la discuţiile purtate cu conducătorii tehnici, deoarece am lucrat sub coordonarea directă a MAISTRULUI BRÂNCUŞI la FINISAREA LUCRĂRILOR de pietrărie./Alexandrescu Ioan. Sculptor în piatră).

Cum ar fi trebuit să arate ansamblul brâncuşian

Planşa cuprinde trei schiţe. Prima este denumită „Plan orizontal de legătură MASĂ-COLOANĂ (CERC ÎNCHIS)“ şi prezintă schematic ansamblul monumental „Calea Eroilor“. Schiţele 2 şi 3 prezintă detalii mult mai numeroase ale amenajării ansamblului. Schiţa nr. 2 conţine următoarea inscripţie: „AŞA TREBUIA SĂ FIE ÎN FAZA FINALĂ, DESPRE AST VORBEA BRÂNCUŞI, aşa vom face la anul (1939)“.

În această schiţă se prezintă segmentul de la calea ferată până la Coloana fără Sfârşit, „care are aspectul unei alei cu un paviment format din îmbinarea unor lespezi de piatră de formă neregulată, structurat în patru trepte cu aspect de platformă (cu lungimea de ordinul a câtorva zeci de metri). (...) În jurul Coloanei par să fie dispuse trei cercuri concentrice. Primul delimitează un spaţiu verde care ar fi avut, probabil, şi rol de protecţie. Al doilea cerc este format din scaune - clepsidră cu faţă pătrată. Desenul înfăţişează 11 scaune, dar poate exista şi un al doisprezecelea (care este mascat de ultimul plop de pe alee). (...) Al treilea cerc este dat de brâul marginal de arbori, care au o înălţime mult mai mică decât a plopilor piramidali, aşa încât să nu afecteze vizibilitatea Coloanei“, prezintă Sorin Lory Buliga şi Adina Andriţoiu. 

Pe schiţa nr. 3 apare următoarea precizare: „AŞA A LĂSAT LUCRAREA SĂ SE MONTEZE-SEPT.1938“. Schiţa prezintă din Parcul Central, unde se află Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului. În desen apar la intrarea în parc două blocuri mari de piatră, unul mai mare şi altul mai mic. Acestea au fost chiar amplasate în realitate în poziţia respectivă, dar acum se află în faţa fostului castel de apă din parc. De asemenea, în faţa Porţii Sărutului, la aproximativ doi metri, apare o insulă de verdeaţă, despre care nu se ştie dacă a şi existat vreodată în realitate. 

Masa Tăcerii este amplasată în interiorul unui rond cu verdeaţă. Pe desenele realizate de Ioan Alexandrescu sunt trasate săgeţi, care indică modul în care trebuie vizitat ansamblul brâncuşian.