Cum a reuşit Traian să pună mâna pe comoara dacilor ascunsă sub râul Sargeţia. Aurul strămoşilor noştri a salvat Roma de la colaps

Decebal a ascuns comoara sub râul Sargeţia

Legenda comorii dacilor are peste două milenii vechime. Cel care a vorbit în repetate rânduri despre aurul ascuns pe teritoriul actual al ţării noastre a fost Herodot din Halicarnas, cel considerat drept „părintele istoriei“.

Primul care a încercat să captureze aurul strămoşilor noştri a fost regele persan Darius. În anul 514 î.H. a organizat o expediţie, la finalul cărei nu a reuşit să găsească bogăţiile mult râvnite şi nici să-i învingă definitiv pe geţi. 

Apoi, regele Macedoniei Lysimah, fostul general al lui Alexandru cel Mare, şi fiul său, Agatocle, au încercat prin două expediţii să pună mâna pe aurul dacilor.

„În prima, Agatocle este învins şi restituit tatălui său, iar în cea de-a doua şi tatăl, şi fiul sunt învinşi şi cad în mâinile lui Dromichete, regele geţilor“, arată istoricul Anton Caragea, în volumul „Pagini de istorie ascunsă“. Diodor din Sicilia a povestit ce pildă le-a dat Dromichete celor doi conducători. Astfel, regele dacilor a organizat o petrecere, după prinderea celor doi, şi i-a pus pe aceştia la o masă plingă cu bogăţii, iar şi cu armata sa au avut o masă săracă. Dromichete le-ar fi spus că acţiunea nu a avut vreun rost, de a-şi părăsi masa bogată pentru una săracă. Lysimach şi-a recunoscut greşeala şi s-a retras din ţară.

Războaiele purtate de Domiţian pentru găsirea comorii 

Legenda despre aurul dacilor s-a amplificat. Împăratu roman Domiţian a încercat în două rânduri să ajungă la comoară, dar oştirile trimise de el, una condusă de către Cornelius Fuscus, prefect al pretorului şi fanariot al împăratului, şi cealaltă de Dedius Iulianus. Războiele vor fi câştigate până la urmă de daci. 

Biciclis l-a trădat pe Decebal şi a dezvăluit secretul aurului

Împăratul Traian a pornit în căutarea aurului, dar şi în cucerirea dacilor. „Spre a-şi asigura succesul final al expediţiei, Traian a a mobilizat 150.000 de soldaţi, cele mai bune trupe aduse din Egipt, Siria, Italia, cel mai modern armament, cei mai buni generali ai Imperiului. De partea celaltă, având aur la discreţie, Decebal a strâns 140.000 de luptători daci şi 20.000 de buri şi roxolani. (...) Războiul a durat cinci ani (101-102 şi 105-106), cu momente tensionate de-o parte şi de alta. Traian a fost pe punctul de a asasinat de către dezertori şi, ulterior, la un pas de a fi otrăvit“, arată istoricul Anton Caragea.

Pacea care s-a încheiat în anul 102 nu l-a mulţumit pe Traian, care tânjea după aurul dacilor, astfel a pornit o nouă ofensivă. A construit cel mai mare pod roman din vremea respectivă, cel de la Drobeta şi aşa a pornit din nou războiul. După doi ani de lupte sângeroase, Traian a reuşit să intre în Sarmizegetusa, însă nu a reuşit să găsească aurul mult căutat. Mulţi dintre tovarăşii lui Decebal au trădat şi au schimbat tabăra. Unul dintre ei, Biciclis, i-a dezvăluit lui Traian secretul comorii, care se afla ascunsă sub râul Sargeţia, lângă Sarmizegetusa.

„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de aur şi argint, precum şi alte lucruri preţioase, mai ales dintre cele care suportau umezeala, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar, după aceea, adusese râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia, Decebal pusese în siguranţă în nişte peşteri veşminte şi alte lucruri la fel. După ce făcuse toate acestea, îi măcelărise pe lucrători ca să nu dezvăluie nimic“,

se arată în volumul „Pagini de istorie ascunsă“. 

Comoara a cuprins 165.000 kilograme de aur şi 331.000 kg de argint

Traian a dezgropat comoara, iar Anton Caragea preia relatarea lui Criton, medicul personal al împăratului roman: „Puternicul Traiana a adus romanilor cinci milioane de livre de aur, o cantitate dublă de argint, în afară de cupe şi lucruri scumpe depăşind orice preţuire“. Un savant francez a evaluat comoara dacilor la peste 165.000 kilograme de aur şi 331.000 kg de argint. Ulterior, Traiana a început în mod organizat exploatarea resurselor Daciei. „Traian redresează bugetul Romei pentru următoarea perioadă de 150 de ani şi reface capitala Imperiului, iar sărbătorile pentru victorie vor ţine 123 de zile, cu petreceri, daruri, ospeţe gratuite şi donaţii alimentare pentru circa 500.000 de oameni, toate plătite cu aurul Daciei“, explică istoricul Anton Caragea. Momentul încărcării aurului pe mii de cai pentru a fi transportat către Roma este surprins chiar pe Columna lui Traian.