Cum a a ajuns ziarul comunist Scânteia să scrie elogios la adresa Regelui Mihai: „A săvârşit un act de înalt patriotism“

În data de 9 noiembrie 1944, ziarul comunist Scânteia i-a dedicat regelui Mihai un articol, cu ocazia zilei sale onomastice, în care monarhul era elogiat. Textul abundă în cuvinte de laudă la adresa regelui Mihai.

În toamna anului 1944, relaţiile dintre Partidul Comunist şi Regele Mihai erau aparent amicale. Comuniştii recunosc rolul vital jucat de regele Mihai în actul de la 23 august 1944.

De altfel, oficiosul comunist Scânteia scria elogios la adresa regelui într-un articol publicat în numărul din 9 noiembrie 1944. Redăm, mai jos, un fragment din respectivul articol:

De ziua M.S. Regelui Mihai I Aducem M.S. Regelui Mihai I, de ziua onomastică, urările noastre de bine. În momentele cele mai grele ale poporului român, în pragul prăbuşirii ţării noastre sub greutatea hitlerismului cotropitor şi a guvernării trădătoare a lui Antonescu, M.S. a ştiut să alăture prerogativelor sale regale forţele antifasciste ale ţării, dând o contribuţie remarcabilă pentru dărâmarea regimului dictatorial fascist şi pentru promovarea democraţiei. Prin această contribuţie, M.S. Regele a săvârşit un act de înalt patriotism pe care ziarul nostru ţine să-l releveze, să-l aprecieze la justa sa valoare. Ţara mai are clipe dificile de înfruntat. Lupta pentru zdrobirea definitivă a fascismului cere încă multe eforturi şi cere mai cu seamă unirea tuturor forţelor însufleţite de dragostea de popor. Dorim tânărului Rege al României să fie la înălţimea misiunii sale.

În perioada următoare, comuniştii trec sub tăcere rolul regelui, iar întregul merit pentru răsturnarea regimului Antonescu revine Partidului Comunist.

Rolul regelui Mihai în hotărârea din 23 august 1944

La 23 august 1944, România renunţă să mai lupte alături de Germania şi să se alăture Aliaţilor. Un rol determinant l-a avut regele Mihai, pentru că mareşalul Ion Antonescu era decis să lupte până la capăt. Decizia, susţin istoricii, a dus cu scurtarea războiului cu şase luni şi diminuarea semnificativă a pierderilor pe care România le-a suferit. 

Generalul Constantin Sănătescu, mareşal al Palatului, menţiona următoarele despre această zi: „Mai toată noaptea m-am zbătut cu ştirile proaste ce soseau de pe front; este cert că la această oră frontul nostru este destrămat şi trupele în derută. La ora 9.00, am intrat în biroul meu destul de abătut. Aflu că Mareşalul a venit de pe front şi a convocat un consiliu de miniştri la Snagov, unde probabil va lua o ultimă hotărâre; de-ar fi hotărârea cea bună, adică cererea armistiţiului şi încheierea ostilităţilor...“.

Pe 23 august a avut loc o întâlnire între regele Mihai, mareşalul Ion Antonescu şi Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. Sănătescu mărturisea că regele şi suita sa se aşteptau ca cei doi urmau să-şi prezinte demisiile sau să fie de acord cu încheierea unui armistiţiu, dar Ion Antonescu a propus rezistenţă şi, eventual, retragerea în munţi. „Dacă lucrurile stau aşa, nu ne mai rămâne nimic de făcut“, a spus regele Mihai, iar Ion şi Mihai Antonescu au fost arestaţi. 

La ora 22.12 a fost difuzată la radio proclamaţia regelui către ţară. „Poporul nostru înţelege să fie singur stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre liber luate şi care nu atinge drepturile nimănui este un duşman al Neamului nostru. Ordon Armatei şi chem Poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui“.