Controversa privind locul naşterii lui Ştefan cel Mare. Legenda „Stejarului din Borzeşti“ şi moartea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stefan

Există mai multe controverse legate de locul naşterii lui Ştefan cel Mare. Cele mai multe informaţii arată că s-a născut în localitatea Borzeşti.

Există o legendă legată de acest loc, şi anume moartea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al lui Ştefan cel Mare. „Pentru ipoteza naşterii şi copilăriei sale la Borzeşti sunt câteva legende, două poduri atribuite domnitorului, precum şi pisanii. Contra, lipsa unor documente scrise. Primul care a făcut cunoscută legenda «Stejarului din Borzeşti» a fost nuvelistul N. Gane. Subiectul era simplu. Ştefan se juca cu alţi băieţi din sat. Se împărţiseră în două cete: una a românilor condusă de Ştefan şi alta a tătarilor, având în frunte pe bunul său prieten, Gheorghe. Ceata lui Ştefan reuşeşte să–i înfrângă pe «tătari» şi hotărăşte să–l judece şi să-l condamne la spânzurătoare pe şeful lor, Gheorghiţă. Pun o sfoară pe creanga unui stejar, o înfăşoară în jurul gâtului lui Gheorghe, dar... ca din pământ sosesc adevăraţii tătari. Copiii fug, se risipesc. Din nefericire, de creangă rămâne prins Gheorghiţă. Tătarii îl străpung cu suliţele până îl ucid. Vor trece anii, iar Ştefan, ajuns domnitor, îşi va aminti de întâmplarea nefericită din copilărie. Prinzând un „mârzac”, fiu al hanului tătărăsc, el îl va duce şi ucide, ca şi pe Gheorghe, pe creanga aceluiaşi stejar“, se arată în lucrarea „Pe urmele lui Ştefan cel Mare“ de Eugen Şendrea.

Biserica ctitorită de Ştefan cel Mare

În orice caz, în anul 1494, Ştefan cel Mare va ctitori o biserică în această localitate. „De regulă, Ştefan zidea câte o biserică în amintirea unei bătălii. Biserica din Borzeşti face parte din rândul celor construite la sat, precum cele din Milişăuţi (1487), Pătrăuţi (1487), Războieni (1496), Volovăţ (1500–1502), Reuseni (1503–1504). De ce a ales Ştefan tocmai Borzeştii, un sat oarecare pierdut printre codrii seculari? Un răspuns îl dă pisa-nia din dreapta intrării: «Io, Ştefan–Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării  Moldovei, şi cu prea iubitul său fiu Alexandru, am zidit această casă, care este la Borzeşti pe Trebeş, a Adormirii Preasfintei  Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieşi şi întru amintirea răposaţilor, înaintaşilor şi părinţilor lor, şi care s–a început a  se zidi în anul 7001 (1493), luna iu(lie) 9 şi s–a sfârşit în anul 7002 (1494), dar al domniei lui al 30 şi al optulea curgător, luna octombrie 12»“, prezintă istoricul Eugen Şendrea.

Legenda sufletelor din zidurile bisericilor ctitorite de Ştefan cel Mare

Există o legendă cu privire modul în care erau construite bisericile ctitorite de Ştefan cel Mare ca să reziste în timp: „Măritul domnitor nu-şi ridica ctitoriile sale la întâmplare şi oriunde. În legenda «Trisfetitelor», «norodul zicea că bisericile lui Ştefan cel Mare au toate stahii (suflete) în zidurile lor». Pentru aceasta se fura umbra unui om cu ajutorul unui fir de trestie, care se îngropa la temelia bisericii, iar cel căruia i se fura umbra nu mai avea de trăit decât 40 de zile sau cel mult un an de zile. După aceasta, el se va preface în stahie şi va proteja construcţia. Meşterii lui Ştefan alegeau în primul rând terenul cu mare grijă, evitând „locul bătut de Solomonari, unde bat vân-turile rele, vârtejuri nebune, unde se aud zgomote ciudate sau cineva a făcut solomonarii”, se mai arată în volumul „Pe urmele lui Ştefan cel Mare. 

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite