„Certa puncta“, prima lege care a statuat drepturile iobagilor din Transilvania. Cei care nu se supuneau erau bătuţi cu „lopata“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Certa puncta“ este o reglementare a raporturilor dintre iobagii şi nobilii din Transilvania. Această dispoziţie a fost stabilită de către Imperiul Austro-Ungar, pentru a stopa emigrarea ţărănimii. Este considerată o măsură reformatoare, pentru că pentru prima dată se statuează şi drepturile iobagilor.

„Certa puncta“, reglementarea raporturilor dintre nobilii şi ţăranii din Transilvania, a fost introdusă în anul 1769, după, anterior, fusese pusă în aplicare în Ungaria.

Noile reglementări au fost introduse ca urmare a unui memoriu în care se arăta că fenomentul emigrării capătă o amploare tot mai mare, ca urmare a modului de exploatare al iobagilor.

„Principala reformă care a avut o înrâurire decisivă în Transilvania a fost reforma socială prin care Curtea a intervenit în raporturile dintre nobilime şi ţărănime. Seria de intervenţii imperiale se concretizează preliminar în Dieta din 1714 când, din raţiune de stat, se stabileşte ca iobagii ereditari să slujească patru zile pe săptămână, jelerii trei zile. Măsurile dietale sunt însă nesocotite de nobilime care acceptă cu greu intervenţia statului în raporturile de proprietate. În aceste împrejurări curtea revine prin ordonanţa din 25 februarie 1747, hotărând ca iobagii care lucrau cu palmele sau foloseau şi vitele altora să presteze patru zile pe săptămână, iar cei care lucrau cu vitele proprii să presteze trei zile. Confruntată cu masivele emigrări, un adevărat „morbus transilvanicus”, care prejudiciau capacitatea fiscală a ţării, într-o perioadă de intensă angajare a Imperiului în exterior, Curtea se decide să extindă reglementarea din Ungaria, din 1767, şi în Transilvania.

Hotărârea Curţii este stimulată de memoriul generalului Hadic (1768) în care se arată limpede că la originea fenomenului emigrării se află gravitatea şerbiei. În 1769, ordonanţa provizorie, Certa puncta, repetă datele celei anterioare, din 1747, amplificând dispoziţiile de prestare, pe cele interesând mărimea pământului atribuit iobagilor şi jelerilor“, se arată în volumul Istoria României de Mihai Bărbulescu, Denis Deletant, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Keith Hitchins.

Ce conţinea „Certa puncta“

„Certa puncta“ a introdus o serie de reglementări cu privire la relaţiile dintre iobagi, zilieri (jeleri) şi nobili, fiind pentru prima dată când ţărănimea avea anumite drepturi, cu toate că pedepsele pentru nerespectarea îndatoririlor erau foarte aspre. Astfel, cei care nu îşi îndeplineau obligaţiile erau bătuţi cu cruzime. Nici femeile nu scăpau de pedeapsă. Ele erau bătute cu biciul. În schimb, iobagii sau jelerii care se considerau nedreptăţiţi se puteau adresa 

Iată cum s-au reglementat raporturile dintre iobagi şi nobili: 

I. Despre serviciile iobagilor şi jelerilor

[…] fiecare iobag este dator a servi domnului său de pământ pe săptămână patru zile cu braţele, iar cu vitele sale trei zile, de cumva are atâţia boi câţi sunt de lipsă la un plug, ori la un car; iar de nu are vite de ajuns şi este avizat a-ţi prinde vitele la plug şi la car în tovărăşie cu vitele altui iobag, de o stare materială cu el, este dator a servi patru zile. La serviciu mai mare decât cel indicat iobagul nu poate fi constrâns. […]

4. Iobagii şi jelerii în zilele rânduite pentru robote în moşia domnilor sau trebuie să servească în persoană, sau să se substituiască prin un lucrător bun şi au să lucre de la răsăritul până la apusul soarelui, dar celor ce nu locuiesc pe moşia domnului trebuie să li se lase timp de ajuns spre a merge la moşie şi să se întoarcă de acolo acasă.

II. Despre datorinţele iobagilor şi jelerilor […]

Orice fel de prestaţii şi stoarceri care nu sunt prevăzute în lege sau nu se regăsesc în urbariile vechi, sunt oprite.[…]

Întreţinerea şi iernarea vitelor domnilor de pământ, smulgerea penelor de la gâştele iobagilor şi jelerilor pe seama domeniilor şi a domnilor de pământ, plăţile care juzii şi dregătorii

dominali obişnuiau să le ia de la iobagi şi jeleri pentru paza viilor […] se desfiinţează şi se şterg ori unde ar fi fost în practică.

III. Despre beneficiile ce domnul de pământ este dator a le da iobagilor şi jelerilor săi.

Domnul de pământ este dator a asigura iobagilor şi jelerilor care locuiesc pe domeniul său, loc de casă potrivit şi corespunzător stării lor.

Este dator domnul de pământ a le mai da, după felul hotarelor, pământuri de arat şi de cosit. […]

9. […] nu este permis domnului de pământ a lua de la iobagi şi jeleri pământurile lăzuite sau îmbunătăţite de dânşii, fără a le răsplăti munca pusă în acele pământuri. […]

IV. Cum să fie constrânşi domnii de pământ şi iobagii şi jelerii a împlini aceea ce sunt datori unii altora

Dacă iobagul sau jelerul nu voiesc să îndeplinească serviciul şi robotele obligate […] ori trebuie să i se aplice pedeapsa trupească (dar să nu i se deie mai mult de 24 de beţe sau lopeţi sau, dacă este vorba de o femeie, să nu i se dea mai mult de 24 lovituri cu gârbaciul) ori, dacă persoana este bătrână sau bolnăvicioasă, să fie închisă câteva zile. […]

Dacă domnii de pământ nu ar da iobagilor şi jelerilor acele ce sunt datori […] aceştia din urmă pot recurge de-a dreptul la Tablele Continue, care conform datoriei lor trebuie să examineze plângerile, să stea întru ajutor celor nedreptăţiţi […].

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite