Cele mai ciudate muzee din România. În Gorj există un muzeu al crucilor, iar în Harghita, un spaţiu dedicat pălăriilor din paie

Cele mai ciudate muzee din România. În Gorj există un muzeu al crucilor, iar în Harghita, un spaţiu dedicat pălăriilor din paie

Muzeul Crucilor se află în satul Măceşu, care aparţine de oraşul Târgu Cărbuneşti    FOTO Alin Ion

În România există o serie de muzee cu o tematică aparte, care sunt mai puţin cunoscute şi nu sunt incluse în circuitele turistice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un sat uitat de lume, aflat pe coama unui deal, înconjurat de pădure, se află un muzeu unic în România. Muzeul Crucilor din satul Măceşu, care aparţine de oraşul Târgu Cărbuneşti a luat, fiinţă în urmă cu patru ani, la iniţiativa lui Pompiliu Ciolacu, etnolog şi director al Palatului Copiilor din Târgu Jiu, fiu al satului. Aici se află diferite tipuri de cruci din lemn. Fiecare cruce din muzeu are propria semnificaţie.
 
Crucile de căpătăi se pun la capul mortului, iar cele de pomenire sunt făcute pentru iertarera păcatelor persoanei decedate. Crucile de jurământ sunt destinate iertării păcatelor celor care, de-a lungul vieţii, au minţit mult sau au jurat strâmb. De asemenea, curcile de iertare a păcatelor erau puse în partea răsărit atunci când murea cineva, ca să treacă purificat în lumea celor drepţi. Crucile de izvoare sunt amplasate lângă o sursă de apă bună de băut, pentru a potoli setea celui care ajunge în acel loc. 
 
Pomul vieţii este piesa inedită a Muzeului Crucilor. În crengile lui au fost puse cruci de pomenire în cinstea marilor români, cum ar fi: Ion Creangă, Grigore Vieru, Petre Ţuţea, Tudor Arghezi, Maria Lătăreţu, Sergiu Nicolaescu, Toma Caragiu, Amza Pellea, Mihai Eminescu. Pe unele sunt scrise replici sau citate celebre care au aparţinut celor pomeniţi. Prin crucile puse în Pomul Vieţii, aceştia sunt pomeniţi şi nu sunt uitaţi niciodată. Mesajul transmis este acela că prin ceea ce au lăsat în urma lor nu vor muri niciodată.
 
„Pomul vieţii cred că este ceva unic. L-am numit în acest fel prin faptul că aici sunt numai cruci de pomenire pentru marii noştri oameni de artă, de cultură, de litere, actori, regizori, cântăreţi, politicieni etc. Odată citind numelor acestor mari români, îi pomenim şi nu le uităm numele. Acesta este şi mesajul, pentru că chiar dacă trupeşte s-au dus dintre noi, ei vor rămâne veşnici prin ceea ce au făcut pentru ţara noastră, pentru noi şi trebuie să le purtăm un respect aşa cum se cuvine“,
ne spune Pompiliu Ciolacu.
 
 

Muzeul Ţărăncii Maramureşene 

 
 
Muzeul se află în satul Dragomireşti din Maramureş şi este dedicat femeii moroşence, care este prezentată în toate ipostazele vieţii: copil, tânără, mamă şi femeie bătrână. Muzeul a fost amenajat într-o casă tradiţională, veche de aproximativ 300 de ani, a unei moroşence fără urmaşi, care a lăsat-o în proprietatea localităţii. În exteriorul casei pot fi admirate mai multe sculpturi reprezentând femeia din Maramureş. „Copacul cu oale“ este atracţia expoziţiei exterioare. Copacul este împodobit cu oale vechi, din casă, ca semn al bunăstării şi al unei dintre ocupaţiile principale ale femeii moroşence. În interiorul case se găsesc diferite obiecte tradiţionale care se găseau într-o gospodărie: ţesături, unelte, costume, mobilier şi diferite obiecte de uz casnic. 
 

Muzeu de artă la sat

 
Un muzeu de artă inedit poartă numele „Dinu şi Sevasta Vintilă“, care sunt părinţii celui care a înfiinţat muzeul. Muzeul se află într-o casă bătrânească cu şase camere, din comuna Topalul, din Constanţa. Colecţia de artă a fost donată de Gheorghe Vintilă, în amintirea părinţilor lui, învăţători în comună. În muzeu se găsesc 230 de lucrări de artă realizate de unii dintre cei mai mari pictori şi sculptori din ţară, cum ar fi : Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Octav Băncilă sau Theodor Pallady. 
 
Colecţionarul Gheorghe Vintilă a fost un apropiat al artiştilor şi a intrat astfel în posesioa mai mult lucări de valoare pe care nu le-a vândut. 
 

Muzeul Ceasurilor de la Timişoara

 
A fost deschis în anul 2012 într-un centru comercial din Timişoara şi este dedicat unui vestit ceasornicar de pe Bega, Petru Kindlein. Muzeul a fost deschis de nepotul său, Emil Kindlein, şi dispune de 1339 de exponate, unele vechi de 170 de ani, care i-au aparţinut cunoscutului ceasornicar. Este vorba de ceasuri de diferite mărimi şi modele, dar şi de unelte folosite la repararea acestora. 
 

Muzeul aparaturii de comunicaţii 

 
Muzeul aparaturii de comunicaţii este deschis din anul se găseşte în judeţul Cluj şi se află în gospodăria unui localnic din Sânpaul. Vizitatorii pot admira o colecţie de aparate de radio vechi care i-au aparţinut propietarului. Aparatele sunt funcţionale şi sunt de diferite tipuri: cu galenă, pick-up cu discuri, primul receptor de buzunar, cu tuburi sau staţii de emisie recepţie, antene de comunicaţii şi aparatură pentru transisiuni militare. 
 

Muzeul de Mineralogie estetică 

 
Muzeul de Mineralogie estetică se află în casa cunoscutului mineralog român Constantin Gruescu şi este dedicat mineralelor estetice, care sunt colorate şi în forme variate. Aproximativ 2000 de exponate pot fi admirate în cadrul muzeului. Aici pot fi văzute minerale cu modele florale, de animale sau de chipuri umane. Au fost adunate din diferite mine de pe cuprinsul României şi au diferite denumiri, în funcţie de ceea ce exprimă.
 

Muzeul Solurilor de la Iaşi 

 
Muzeul a fost deschis în urmă cu peste 40 de ani, pentru a le prezenta studenţilor mostre de sol la fel cele din natură, în vederea studierii. Aici se găsesc exponate de sol din toate zonele ţării şi de diferite tipuri: turboase, de silvostepă etc. Muzeul este deschis în cadrul Facultăţii de Agriculturii din Iaşi. 
 
 

Muzeul pălăriilor din paie

 
 
Muzeul pălăriilor din paie se află în judeţul Harghita şi a fost înfiinţat de către Szocs Lajos, un artist popular care confecţionează pălării. Muzeul este deschis într-o gospodărie ţărănească veche de aproximativ 100 de ani. Peste 150 de pălării din paie pot fi admirate. Atracţia o reprezintă o pălărie enormă de aproximativ doi metri. În curte a fost amenajată o expoziţie de pietre pe care natura le-a sculptat în diferite forme.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: