Cel mai mare şarpe care trăieşte în România. Comportamentul rar întâlnit în natură privitor la îngrijirea puilor

Balaurul dobrogean poate să ajungă şi la o dimensiune de 2,6 metri FOTO Parcul Naţional Munţii Măcinului

Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) este considerat cel mai mare şarpe care trăieşte în România, dar şi în Europa.

În ţara noastră este o specie protejată prin Legea 13/1993, prin care ţara noastră a ratificat Convenţia de la Berna. Exemplare au fost găsite în judeţele Galaţi, Tulcea, Constanţa, Buzău, dar au mai fost găsite exemplare chiar şi Vrancea sau Galaţi.

Este răspândit în sudul Europei şi vestul Asiei, în ţări precum Iran, Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Siria, Liban, Israel, Turcia, Turkmenistan, iar în Europa mai trăieşte în Ucraina, Grecia şi Bulgaria. 

Lungimea acestuia ajunge până la 2,6 metri. Masculii adulţi au o talie mai mare decât a femelelor.

Se mişcă lent, ca urmare a dimensiunilor mari, dar se poate căţăra în copaci. Balaurul dobrogean se hrăneşte cu mamifere rozătoare, şopârle, păsări, inclusiv oua. Prada este omorâtă prin constricţie, după care este înghiţită. Este o specie care evită soarele puternic.

Poate deveni agresiv şi să muşte atunci când este atacat. 

Fenomen rar în rândul şerpilor

Împerecherea are loc în lunile iunie-iulie. Femela depune între 6 şi 16 ouă în sol, iar puii eclozează în septembrie-octombrie. Femela are grijă de aceştia, fenomen mai rar înregistrat în rândul şerpilor.

Balaurul dobrogean este un şarpe frumos colorat. Puii şi exemplarele tinere au un colorit diferit faţă de cel al adulţilor, fiind brun-gălbui cu câteva şiruri longitudinale de pete brun închise. În schimb, adulţii au o culoare de fond alb-gălbuie. Pe partea dorsală prezintă patru mari şiruri longitudinale de pete mari brune. 

Legenda transformării şarpelui în balaur

Există o serie de legende înfricoşătoare în legătură cu balaurul dobrogean. Una dintre ele povesteşte că se ascunde în pământ, timp de şapte ani, după care reapare sub forma unui balaur cu aripi. Transformarea aceasta este legată şi de mitologia românescă, pentru că balaurii apar din cei mai puternici şerpi. O dată la şapte ani, toţi şerpii se adună într-un loc tainic şi porneşte o luptă între ei. Cel care iese învingător înghite o piatră preţioasă şi, dacă timp de şapte ani, nu vede o faţă omenească, atunci se transformă în balaur.