Ce au ajuns protestele minerilor din Gorj: 40.000 de oameni cereau dublarea salariilor în '94, 5.000 de ortaci cer păstrarea lor, în 2015

În 1994 şi 1999 au avut loc mişcări de protest de mare amploare din partea minerilor

5.000 de mineri şi energeticieni sunt aşteptaţi să participe astăzi la un protest în în Târgu Jiu pentru păstrarea actualelor venituri salariale. Amploarea mişcărilor sindicale s-a redus mereu în decursul anilor, iar revendicările au fost tot mai firave. În anul 1994, mineritul din Oltenia şi din alte zone ale ţării a intrat în grevă generală. 40.000 de mineri au protestat zece zile în Piaţa Prefecturii până când şi-au obţinut drepturile.

La greva generală din 1994, 40.000 de mineri au protestat la Târgu Jiu, în Piaţa Prefecturii timp de zece zile. „Au stat zi şi noapte. După lăsarea întunericului, pentru că se făcea frig, protestatarii au ars băncile de lemn de la Stadionul Municipal. Apoi, a trebuit să refacem stadionul. S-a muncit o săptămână. Au venit oameni din toate bazinele din ţară, pentru că din fosta Companie a Lignitului Târgu Jiu făceau parte minele de cărbune din toată ţara, cum ar fi Ploieşti. La protestul de atunci nu au venit şi minerii din Valea Jiului, ci doar reprezentanţii sindicatelor de acolo“, povesteşte liderul de sindicat Constantin Creţan, cel care a participat la evenimentele din perioada respectivă.

Dublarea salariului şi schimbarea directorului 

Greva generală a adus atunci minerilor dublarea salariilor. Salariul a ajuns de la 60.000 de lei la 120.000 de lei. De asemenea, directorul unităţii a fost înlocuit. 

„Guvernul de atunci a acceptat preţul la cărbune, pentru că se vindea, la momentul respectiv, în dolari, dar nu la cursul real. Era un preţ de vânzare raportat la dolarul american, aşa cum spuneam noi atunci. Pentru noi, dolarul avea o valoare la jumătate faţă de cursul de schimb atunci când se vindea tona de cărbune. Când s-a făcut un preţ real de vânzare, atunci s-au dublat salariile. Nu ne-a dat nimeni bani, că nu am beneficiat de subvenţii. Noi ţineam economia românească în spate. A fost schimbat şi directorul din funcţie. Era atunci Mironovici, iar în locul lui a venit Chirculescu şi pe urmă a venit Baican. Am dublat salariile pe munca noastră, fără să primim subvenţii de la stat“, mai povesteşte Constantin Creţan. 

Liderul de sindicat spune că manifestările din 1994 nu au degenerat: „Nu au existat conflicte. Nu am avut probleme cu forţele de ordine“.

Creţan a fost condamnat pentru mineriada din 1999

Mii de mineri din Oltenia au participat la Mineriada din 1999, în urma căreia Constantin Creţan a fost condamnat, în anul 2005, de Curtea Supremă de Justiţie pentru subminarea puterii de stat la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, dar a fost eliberat după trei ani. Tot atunci au mai primit condamnari la închisoare Dorin Lois şi Vasile Lupu. „În anul 1999 s-au dublat salariile şi pe mine m-a costat ani grei de închisoare. Mişcarea a plecat din Valea Jiului. La Costeşti au fost 50.000 de oameni. A fost o mişcare de amploare. Din Gorj au aderat spontan la această mişcarea mii de oameni. Pe mine m-a costat cinci ani de închisoare pentru participarea la evenimentele de la Costeşi (n.r. -  localitate din judeţul Vâlcea). Am participat frecvent mişcările de protest ale minerilor“.

CEO dă cărbune fără bani 

Constantin Creţan spune că situaţia Complexului Energetic Oltenia (CEO) este similară ca cea din urmă cu mulţi ani, pentru că unitatea a acumulat datorii istorice uriaşe din cauză că nu recuperează banii pentru cărbunele pe care îl furnizează: „Acum este o acţiune similară. Nu puteam să vindem cărbune în toată ţara şi noi să nu primim un leu. Guvernul României stă nepăsător. Noi dăm cărbune la tot felul de unităţi, de la Oltchim şi până la CET-urile din toată ţara, dar nu primim banii. Sunt datorii istorie. Noi dăm cărbune fără bani, pentru că oamenii ăia din ţară ar fi rămas în frig. Conducerea CEO spune că e obligată să dea cărbune chiar şi fără bani, pentru că e ordonanţă dată de guvern în acest sens“. 

În cadrul CEO, unitatea care cuprinde toate unităţile miniere şi patru termocentrale din Gorj şi Dolj, mai lucrează aproximativ 18.000 de oameni. În 1994, doar în carierele miniere din Gorj munceau aproximativ 45.000 de angajaţi.