Caz revoltător într-un spital municipal: bărbat cu degerături profunde, ţinut trei zile fără să fie operat. A murit în urma unui stop cardio-respirator
0
Un bărbat de 69 de ani, din localitatea Mătăsari, Gorj, a murit, luni, 10 decembrie, pe masa de operaţie a Secţiei de Ortopedie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu. Acesta suferise degerături la ambele picioare. Înainte de ajunge la spitalul din Târgu Jiu, bătrânul a stat timp de trei zile în Spitalul Municipal Motru, unde, susţine familia, nu s-a intervenit în niciun fel pentru a se salva viaţa.
Familia îl acuză medicul Tedor Zavate, de la Spitalul Municipal Motru, fost manager al unităţii medicale, de moartea bătrânului şi pentru că nu făcut nimic pentru a-l transfera la un alt spital ca să fie operat de urgenţă. În schimb, medicul spune că a încercat să-l transfere şi că este o victimă a sistemului.
Nicolae Danciu locuia singur în comuna Mătăsari. Acesta lucrase în minerit şi se pensionase după ce a suferit un accident de muncă. Nu a fost un om bolnăvicios. Fiica lui, Daniela Voinescu, povesteşte că a fost în spital doar de două ori în viaţă, atunci când a suferit o fractură din cauza accidentului de muncă şi în urmă cu aproximativ o săptămână, când nu a mai ieşit din spital decât în sicriu.
Femeia se declară revoltată de ceea ce s-a întâmplat. Ea acuză că medicul Zavate i-ar cerut să-l ducă pe tatăl său cu maşina personală la Unitatea de Primiri Urgenţe din Târgu Jiu, asta după ce rănile îi fuseseră bandajate la Spitalul Municipal Motru: „Încă sunt revoltată de tot ceea ce s-a întâmplat şi nu îmi vine să cred. Era pentru a doua oară internat în spital şi nu îmi vine să cred că după o viaţă eşti tratat cu atâta indiferenţă, nesimţire şi nepăsare. Tatăl meu locuia singur şi ne-a anunţat poşta că nu şi-a mai ridica corespondenţa. Fratele meu s-a dus vineri dimineaţa să vadă care este situaţia şi l-a găsit căzut. Prezenta degerături, picioarele fiindu-i negre. A anunţat ambulanţa şi l-a duc către Motru, pentru că aşa e procedura, să fie dus la spitalul cel mai apropiat.
Am ajuns la Motru în jurul orei 15,00. Tatăl meu era cooperant şi nu credeam că este într-o situaţie atât de gravă. Ne-a spus că a căzut şi că nu s-a mai putut ridica. Nu avea telefon. Părinţii mei sunt despărţiţi şi nu aveam o relaţie bine legată. Eu am rămas cu mama. Noi am încercat să salvăm o viaţă de om. Şi un om pe stradă dacă era, făceam acelaşi lucru. Medicul Zavate ne-a spus că piciorul este foarte grav şi că trebuie amputat, dar că el nu poate urma procedura asta acolo şi că, dacă vrem, să-l luăm în maşina personală şi să-l ducem la urgenţe la Târgu Jiu.
Am spus că dacă era răcit, aş fi putut să-l duc cu maşina personală şi să-l duc oriunde, dar era vorba de o rană deschisă, pentru că fusese bandajat acolo şi nu-l pot lua cu maşina personală. «Nu, că ambulanţă nu îmi dau ăştia de la Târgu Jiu, mă refuză şi îmi spun să-l fac eu aici», asta ne-a spus medicul Zavate. Am început să mă panichez când mi-a spus că-l pierd până luni, dacă nu se intervine de urgenţă. Am fost la managerul de acolo şi mi s-a spus că o să se rezolve. A venit doamna doctor Khraibani (n.r. – fost deputat PSD) şi ne-a spus că discută cu cei de la Târgu Jiu şi că este în regulă. În acea zi mai avuseseră un caz de înjunghiere care fusese trimis la Târgu Jiu. Am plecat acasă, la Târgu Jiu, iar seara am sunat la urgenţe, la Motru. Mi s-a spus că luaseră legătura cu doctorul Neagu de la Târgu Jiu, care le-a spus că procedaseră bine şi că este sub tratament, iar că a doua zi, sâmbătă, va intra medicul Zavate de gardă şi îl va trimite la Târgu Jiu“.
Coşmarul a continuat a doua zi, sâmbătă, când a constatat că, în ciuda asigurărilor primite, tatăl său nu ajunsese la spitalul din Târgu Jiu. Povestea s-a repetat. Femeia susţine că i s-a spus mereu să-l ducă la Unitatea de Primiri Urgenţe la Târgu Jiu cu maşina personală:
„Sâmbătă, la prânz, m-am dus la Spitalul din Târgu Jiu, dar tatăl meu nu era acolo. Am sunat la urgenţe la Motru, dar mi s-a închis telefonul spunându-mi-se că sunt urgenţe şi că nu stau de discuţii la telefoane. Am fost din nou la spitalul din Motru. Am ajuns la ora 15,00, iar o oră am stat să-l găsesc pe medicul Zavate prin spital. A venit şi m-a întrebat ce am rezolvat. Doctorul Zavate nici măcar nu-l văzuse pe tatăl meu. Mirosea din capătul culoarului atunci când am intrat, în acest hal îi putrezise carnea. A vorbit la Târgu Jiu şi mi-a spus că va fi trimis acolo. Am stat două ore la uşă, aşteptând o ambulanţa. Pe la ora 18,00 a ieşit asistentul să-mi spună că nu-l mai primeşte asistentul, că l-au refuzat. Mi s-a spus că avem două variante: îl lăsăm la Motru sau îl luăm la Târgu Jiu cu maşina personală, să spunem că l-am bandajat acasă şi să-l ducem la urgenţe. I-am întrebat ce fac dacă se întâmplă ceva pe drum, cum procedez? Asta mă învăţau mereu. Am apelat la unele cunoştinţe, dar în ciuda tuturor insistenţelor nu s-a reuşit transferul în seara zilei de sâmbătă“.
„A făcut stop cardio-respirator la puţin timp după ce i s-a administrat anestezicul“
Bătrânul a fost transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu abia luni dimineaţa, dar era prea târziu: „Abia luni dimineaţa am reuşit să facem transferul la Târgu Jiu, unde a fost preluat de medicul Niculescu, la Târgu Jiu. Când a venit ambulanţa cu el, la ora 12,00 trăgea să moară. L-am întrebat pe ambulanţier dacă-i aprind o lumânare şi mi-a spus că nu are nimic. După două ore m-a sunat medicul Niculescu, că este foarte grav şi că sunt două variante: intră în operaţie de urgenţă, încercând cu şase de 1% să-l salvăm sau moare în câteva ore din cauza şocului septic în care se află. Mi-am dat acordul de amputare de ambele picioare, pentru a încerca să-l salvăm. Ne-a sunat după o jumătate de oră, că a făcut stop cardio-respirator la puţin timp după ce i s-a administrat anestezicul. Medicul Niculescu ne-a spus că trebuie intervenit de urgenţă de vineri, iar starea lui era alterată şi din cauza unor alte afecţiuni, pentru că avea probleme şi la plămâni“, ne-a mai relatat fiica bătrânului.
„O viaţă s-a pierdut, dar vreau ca altele să fie salvate“
Daniela Voinescu spune că va depune o plângere penală împotriva medicului Zavate, pe care îl va reclama şi la Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor: „Nu se poate aşa ceva. Nu am crezut că, plătind de o viaţă la un sistem de sănătate, te poate trata cu atâta indiferenţă, deşi le spuneam în spital că moarte până luni şi că trebuie să facă ceva. Au ridicat din umeri. Ţipam la ei vineri seara pe holurile spitalului. Au spus că mă dau afară cu paza.
Urmează să iau legătura cu un avocat şi să fac toate demersurile: plângere la Parchet, la Colegiul Medicilor şi la Ministerul Sănătăţii. O viaţă s-a pierdut, dar vreau ca altele să fie salvate. Sunt de acord cu dublarea salariilor, cu triplarea salariilor medicilor, dar când sunt acolo opt ore să facă tot ce le stă în putinţă ca să salveze oamenii. Este şocant pentru tine să vezi cât eşti de neputincios în faţa sistemului. (…) Cum pot să stau eu liniştită când mâine poate ajung eu la spital sau copilul meu, iar ei să-mi spună «Asta e»“.
„Am spus că trebuia amputaţie de atunci“
Medicul acuzat,Teodor Zavate, susţine că nu îl putea opera pe bătrân vineri pentru că era sfârşitul programului şi că anestezistul era în concediu. La un moment dat, medicul se contrazice în declaraţii. Susţine că a transmis familiei faptul că trebuia operat de urgenţă, iar, apoi, că în cazurile de degerături este nevoie de o perioadă de şapte zile pentru delimitarea zonei afectate:
„A venit vineri, spre sfârşitul programului, în jur de două fără un sfert, într-o stare de marasm, care înseamnă ceva de Auschwitz, plin de urină şi fecale, cu urme de insecte, plus cangrenă umedă şi degerăturile la picioare. La stângu', trauma era totală şi de asta am spus că trebuia amputaţie de atunci. Părerea mea că nu scapă. Am prezentat situaţia familiei. (…) De atunci le-am spus, dacă puteţi să obţineţi aşa … au încercat pe la Rovinari (n.r. – spitalul unui oraş mai mic decât Motru). Le-am spus că nu îl vor lua. La spitalul din Motru nu putea fi operat pentru că, unu, ieşeam din tură şi doi, anestezistul era în concediu. Deci, nu aveam anestezist. El trebuia, oricum, pregătit. În boala aceasta se pregăteşte. Asta ţine de fiecare, ce protocol există. O pregătire preoperatorie trebuia. Putea să moară şi vineri, dacă era operat, şi sâmbătă putea să moară în operaţie. Era o agresiune. Oricum se intervenea pe semnătură. Există o serie de semnături care trebuie îndeplinite Nu se putea spune că va fi băgat în operaţie, că nu moare şi că totul va fi bine, mai ales în starea în care era“.
„Erau semne că toate ălea se resorb“
Medicul Zavate susţine că a luat legătura de mai multe ori cu reprezentanţii Spitalului din Târgu Jiu, dar că s-a refuzat primirea pacientului. Acesta susţine că i-a trimis fotografii unui medic din Târgu Jiu, care ar fi spus că nu se impune transferul pentru a fi operat:
„Vineri s-a luat legătura cu chirurgia de la Târgu Jiu. Atunci au fost câteva cazuri acolo cu persoane înjunghiate tot de la Motru. S-a transmis să facem pregătirile preoperatorii că nu este urgenţă şi să se ia legătura să se vadă ce şi cum. Sâmbătă am intrat de gardă. La fel. Am continuat pregătirea. Am luat legătura cu UPU Târgu Jiu. În procedurile noastre există chiar o adresă de la secretarul de sta, Arafat. S-a refuzat, ca să facem noi pregătirile. Asta nu s-a scris în foaie. Am fost de părere că la degerături, aşa cum scrie şi în manuale, trebuie ţinut şapte zile cu antibiotic, se face o delimitare, ceea ce avea şi au fost făcute. Am luat legătura cu un medic chirurg la Târgu Jiu. I-am pus poze cu leziunile pe What's Up. În acte este scris acest lucru. Pacientul era agitat, era stabil hemodinamic, avea 12 cu 5. (…)
Erau semne că toate ălea se resorb, la ce era acolo, şi de asta trebuia ţinut pe antibiotic şi a avut tot aici. A rămas să intre garda de duminică. Colega mea a luat din nou legătura cu UPU şi la fel scrie refuz. Mai mult decât atât, s-a luat legătura cu chirugia şi, din nou, refuz. Acestea sunt consemnate în foi. Din ce am înţeles de la colegii mei, omul a vorbit duminică. Când am venit luni la spital, medicul Efrim obţinuse acordul pentru ortopedie, Târgu Jiu. Am discutat cu medicul Niculescu despre caz şi i-am spus că este vorba de amputat. Ce deznodământ a avut şi ce proceduri ar fi făcut unii şi alţii nu cred că este de competenţa familiei să decidă, mai ales în degeratură. Un lucru este clar: se putea întâmpla şi sâmbătă. Dacă efectua amputaţia medicul Niculescu sâmbătă, deznodământul putea să fie acelaşi, la starea pe care o avea. Nu ştiu dacă putea să garanteze cineva că nu ar fi murit“.
„I-am spus să-mi obţină un accept de la un medic şi îl trimit“
Medicul spune că este o victimă a sistemului şi că protocolul spune că pacientul este trasferat la un spital fără ca acesta să-şi dea acceptul doar dacă i se pune viaţa în pericol: „Nu i s-a solicitat să-l ducă la spitalul din Târgu Jiu cu maşina personală. I-am spus că unii care au fost acolo nu au fost daţi afară. Concluzia este că aici nu puteam să-i fac nimic, decât transferul, lucru pentru care m-am luptat de două ori. Neputându-mă lupta cu sistemul, am încercat… i-am spus şi ei. I-am spus să-mi obţină un accept de la un medic şi îl trimit. Nu se poate transfera un bolnav la un alt spital decât cu acceptul acestuia sau doar în situaţii care-i pun viaţa în pericol, aşa este o adresă. (…) Nu i-a pus viaţa în pericol. A murit abia acuma. Dacă mi se refuză de către Chirurgie. Au fost şi alte cazuri cu degerături pe care le-am trimis şi ni s-au întors. (…) Credeţi că la Craiova l-ar fi primit? Buba poate că asta este. Ce să fac eu, în afară de pregătire preoperatorie, pentru a-i acorda o şansă pentru o operaţie bună“.
Conducerea Spitalului Municipal din Motru a demarat o anchetă.
Se încarcă comentariile...
