Cantina săracilor înfiinţată în oraşul lui Brâncuşi în Primul Război Mondial. De la abatorul militar veneau resturi de animale tăiate

300 de persoane veneau la cantina săracilor în perioada Primului Război Mondial

În perioada Primului Război Mondial, în municipiul Târgu Jiu a fost înfiinţată cantina săracilor, pentru că nivelul de trai scăzuse foarte mult, iar mulţi oameni nu mai puteau să-şi asigure existenţa.

„Ospătăria populară“, aşa cum a fost denumită sau cantina săracilor a fost înfiinţată de ocupanţii austro-ungari. Komandatura Etapei 264, care conducea a dat o dispoziţie pentru înfiinţarea acestui aşezământ, după modelul celor din Germania.

„Aici primeau hrana zilnică săracii oraşului, familiile mobilizaţilor şi internaţilor lipsiţi de mijloace. A început a funcţiona din data de 25 decembrie 1917 într-un local special amenajat în strada Sfântul Nicolae, la numărul 76, în Casele Schuster unde s-a servit prima masă la ora 12 a.m.”, explică istoricul gorjean Gabriel Sarcină.

Comandatul german a donat 200 de lei pentru supa săracilor 

Primăria oraşului Târgu Jiu s-a implicat în funcţionarea cantinei în condiţii corespunzătoarea, iar Komandatura Etapei 264 a solicitat sprijinul oamenilor cu o stare materială ai bună, care puteau să ajute cu bani sau produse alimentare. „Aceştia trebuiau să colecteze sau să subscrie orice sumă. Inclusiv comandantul Districtului Gorj II, intransigentul colonel Küpper, a donat 200 lei pentru supa săracilor din oraş”. S-a făcut apel inclusiv la doamnele din oraşul Târgu Jiu ca să inspecteze bucătăria Ospătăriei”. prezintă istoricul Gabriel Sarcină.

Carne se mânca doar a doua zi de Crăciun

Aproximativ 300 de persoane primeau la cantină hrana zilnică. „Necesarul zilnic era de 68 Kg făină de grâu şi 45 Kg făină de porumb. Acest necesar asigura pâinea pentru 300 de persoane“, menţionează istoricul. 

Primarul Bălănescu, din perioada respectivă, a făcut demersurile necesare pentru a se obţine resturile de la abatorul care deservea unitatea militară. „S-a obţinut de la „Abatorul de la Cazarme picioarele, burţile, fălcile şi toate rămăşitele de la vitele ce se taie. Se consumau şi alte alimente precum fasole uscată, mazăre, varză acră, ceapă, zarzavaturi. În mod excepţional, a doua zi după Crăciun, s-a servit şi carne de porc“, mai arată istoricul Gabriel Sarcină.