Cântăreţul în scaun cu rotile care se lasă de muzică din cauza ANAF. „Am decis să pun punct unei cariere de 24 de ani“

Robert Gavrilescu (43 de ani), un solist de muzică populară aflat în scaunul cu rotile, a anunţat că renunţă la cântat din cauza acţiunii ANAF, care urmăreşte declararea şi impozitarea veniturilor obţinute de cântăreţi.

Acesta beneficiază de o pensie de urmaş în cuantum de 640 de lei şi de o indemnizaţie de 500 de lei ca urmare a handicapului. 

„Din cauza unor probleme medicale, dar şi deciziei ANAF-ului care doreşte să facă «curăţenie» în lumea lăutarilor, am decis să pun punct unei cariere de 24 de ani în domeniul muzical. Din păcate, în România, o persoană cu indemnizaţie de invaliditate gradul I, nu poate cumula pensie cu alte venituri. Adio viaţa mea - muzica“, a postat Robert Gavrilescu pe contul personal de Facebook. Bărbatul originar din Gorj spune că legea nu-i dă voie să aibă alte venituri, în caz contrar fiind în situaţia să rămână fără pensia de urmaş.

„Am ieşit la pensie din cauza dizabilităţii pe care o am şi am avut atunci posibilitatea să optez între pensia de urmaş şi cea de invaliditate. Am optat pentru cea de urmaş, pentru că era mai mare. Legea îmi interzice să mai acumulez şi alte venituri, deşi eu sunt de acord să plătesc impozit pe veniturile realizate din activitatea mea artistică. Chiar consider că aş aduce un beneficiu financiar statului. Am decis să îmi păstrez, pentru că veniturile din muzică nu sunt constante“.

A rămas paralizat din cauza unei erori medicale

Robert Gavrilescu a rămas paralizat la vârsta de doi ani în urma unui vaccin împotriva poliomelitei efectuat în mod eronat. În ciuda handicapului de care suferă, Robert a reuşit să-şi întemeieze o familie şi are un fiu.

Este cântăreţ cu acte în regulă, după ce a absolvit cursurile de canto popular de la Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu. 

„Am început să cânt de la 17 ani pentru că meseria pe care o învăţasem, de confecţioner şi reparator încălţăminte, nu îmi plăcea la fel de mult şi nu aveam posibilitatea să o practic. Bunica mi-a făcut cadou o orgă de jucărie, pentru că a văzut că avea înclinaţii muzicale. Când eram mic, cântam la muzicuţă. Am învăţat singur să cânt la orgă. În prima zi de când am primit orga de jucărie am învăţat să cânt două melodii. De la acea jucărie, bunica, văzând că progresez, a vândut o vacă şi mi-a cumpărat o orgă profesională. Bunicii îi datorez lansarea mea şi totul. Pe la 20 de ani, după ce timp de trei ani am repetat acasă şi mi-am format un repertoriu, am decis că e timpul să fac din această pasiune o profesie. Îmi place să cânt melodii vesele, care să emane dragoste“, a povestit Robert.