Banul Cornea Brăiloiu, colaboratorul apropiat al lui Constantin Brâncoveanu. A lăsat oraşului Târgu Jiu cea mai veche casă

Cornea Brăiloiu este un vestit boier de la care a rămas cea mai veche construcţie civilă din Târgu Jiu. Este vorba de conacul „Cornea Brăiloiu“, construit în stil brâncovenesc.

Banul Cornea Brăiloiu îşi are originea în localitatea Vădeni, care acum face parte din muniicpiul Târgu Jiu. Barbu Cluceru, străbunul lui Cornea Brăiloiu, stăpânea satul Vădeni în secolul al XV-lea. „Cariera politică a lui Cornea Brăilou a început se pare pe la 1680. După câte rezultă din documentele timpului, pe la 1687, jupân Corne Brăiloiu era visiter; pe la 1689 era mare Agă, la 28 martie 1891 era mare paharnic, iar după 1695, mare ban al Craiovei, funcţie deţinută timp de 15 ani, până la moarte, în anul 1705“, arată col. (r) Vasile Arimia, într-o lucrare. 

Colaborator apropiat al domnitorului Constantin Brâncoveanu

Marele Ban Cornea Brăiloiu a fost un colaborator apropiat al domnitorului Constantin Brâncoveanu, având de dus la îndeplinire misiuni foarte dificile în folosul României.

„În 1689, cu ocazia intrării nemţilor în ţară, Brâncoveanu l-a trimis pe Cornea Brăiloiu, împreună cu Şerbu Greceanu, la Cladova, în tabăra principelui de Baden ca să negocieze. Puţin mai târziu, domnitorul l-a trimis la Viena ca sol la împăratul Leopold, în vederea încheierii unei alianţe; s-a reîntors în ţară cu condiţiile de alianţă ale nemţilor. În 1693 a fost trimis ca sol la Poartă, apoi la Cerneţi şi la Cladova, pentru a discuta cu căpetenii otomane. În condiţiile în care Brâncoveanu trebuia să fie aliat fie al turcilor, fie al nemţilor, fie al polonilor, fie al ruşilor, în acelaşi timp trebuia să se strecoare şi să scape ţara, să-i asigure liniştea şi posibilităţile de dezvoltare, a găsit sprijinul necesar în înţelepciunea, inteligenţa şi priceperea sfetnicului său Cornea Brăiloiu“,

mai arată Vasile Arimia. 

Ansamblul monumental lăsat de Cornea Brăiloiu

Pentru nenumăratele servicii, Cornea Brăiloiu a primit de la domnitorul Constantin Brâncoveanu mai multe proprietăţi în judeţul Mehedinţi, în localitatea anonoasa, din Gorj, şi în Vădeni, de lângă Târgu Jiu. Aici a construit case din piatră. Una dintre acestea este şi conacul Cornea Brăiloiu, cea mai veche casă din Târgu Jiu. Conacul este construit în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, în aceeaşi perioadă în care Constantin Brâncoveanu ridicase palatul de la Potlogi. A fost construită între 1699-1710, iar o parte din meşterii care au înălţat conacul pe beciuri mai vechi au lucrat şi pe şantierul de la Potlogi.

Casa a aparţinut banului Olteniei, Cornea Brăiloiu, până la moartea sa în anul 1705, după care a revenit urmaşilor săi, Dositei şi lui Vasile. La jumătatea secolului al XVIII-lea, conacul ajunge în proprietare lui Geanoglu, ginerele Stancăi Obedeanu, fiica lui Dositei Brăiloiu. În anul 1803, casa este vândută lui Hagi Moscu, iar în anul 1860 este cumpărată de Dimitrie Pleniceanu, în proprietatea căruia se află până în anul 1925 când este donată Eforiei Şcoalelor. În următoarea perioadă se desfăşoară ample lucrări de reparaţii, care au dus la transformarea acesteia.

Ctitor de biserică

Tot din cadrul ansamblului casei Cornea Brăiloiu face parte şi biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care este construită în anul 1694. Zugrăveala a fost făcută la iniţiativa fiului banului Cornea Brăiloiu, Dositei monahul, în 1733 de către pictorii Ranite Grigore, Vasile şi Ioan. 

În afară de construirea bisericii din Vădeni, Cornea Brăiloiu a dăruit Mănăstirii Tismana o candelă din argint, a ridicat la Baia de Aramă o biserică în anul 1703 şi a reparat biserica din comuna gorjeană Ţânţăreni.