ARC PESTE TIMP: Povestea unui drum regal, istorisită de nea Predică

Actuala Transalpina, cea mai înaltă şosea din România, s-a născut în anul 1936. Gorjeanul Gheorghe Cuţuliga a fost martor la inaugurarea oficiată în prezenţa regelui Carol al II-lea.

Un muzeu întreg şi-a găsit loc într-o cămăruţă a casei vechi de 115 ani, din oraşul Novaci, în care locuieşte gorjeanul Gheorghe Cuţuliga. Pensionarul pasionat de istorie, în vârstă de 87 de ani, a strâns aici sute de volume şi manuscrise, dar şi o colecţie impresionantă de fotografii vechi. Absolvent al Liceului Militar de Aviaţie şi al Facultăţii de Electromecanică, bătrânul este fascinat de personalitatea mareşalului Ion Antonescu, rezervându-i doar acestuia o bibliotecă întreagă. În aceeaşi încăpere tronează şi un cufăr plin ochi cu misive. „Am strâns sute de scrisori din 1930 până acum. Nu am aruncat niciuna“, mărturiseşte proprietarul. 

„Drumul regelui“, poteca pandurilor

Aşezat la biroul său, flancat de portretele unor personalităţi ale Gorjului, dar şi ale mareşalului, nea Predică, aşa cum îi spun apropiaţii, începe să depene povestea celui mai înalt drum din România, care leagă oraşele Novaci şi Sebeş, atingând, în pasul Urdele, altitudinea de 2.145 de metri. 

„Pe coama munţilor de aici a fost graniţa cu Imperiul Austro-Ungar. La Obârşia Lotrului, dincolo de Vârful Păpuşa, era vama austriacă. Scrie în monografia Urlaţiului - ca să vedeţi că drumul a existat ca o cărare, probabil pentru cai, pentru transport - că oierii din Mărginimea Sibiului, care veneau cu turmele până aici, în apropiere, se opreau să-şi facă de la noi cumpărăturile“, spune gorjeanul.

CLICK pe poze pentru GALERIE FOTO

Cunoscută drept „Drumul regelui“, Transalpina a fost însă, mai întâi de toate, calea revoluţionarilor. Potrivit lui Gheorghe Cuţuliga, în aceeaşi monografie se precizează că, în 1821, pandurii au traversat Munţii Parâng pe o cărare care urma traseul actualei şosele. „Când se organiza revoluţia lui Tudor Vladimirescu, soldaţii români au spart magaziile regimentului de grăniceri, au luat muniţie şi armament, au trecut munţii şi au coborât în Novaci. Aici s-au întâlnit cu Tudor şi s-au înrolat în oastea lui“, povesteşte bătrânul.

Startul, dat de premier cu târnăcopul

Istoria drumului propriu-zis începe în zorii secolului al XX-lea. Potrivit lui Gheorghe Cuţuliga, după 1900, Dumitru Brezulescu, avocatul gorjean care a înfiinţat Banca Populară Gilortul, împreună cu un inginer, specialist în drumuri de la Direcţia Tehnică, a trasat conturul şoselei de la Novaci până la Vârful Păpuşa. Legătura cu Ardealul avea să fie făcută abia după Marea Unire.

Nea Predică spune că omul graţie căruia Transalpina a devenit realitate a fost prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu, „gorjean la origine şi mare iubitor al acestor plaiuri“. După preluarea mandatului, în 1934, el a venit la Novaci pentru a demara lucrările de amenajare a drumului, cu bani de la banca lui Brezulescu. Ziua aceea i-a rămas întipărită în memorie bătrânului. „În Plaiul Mare, din Novaci, o să vedeţi un monument din piatră. În acel loc a fost tribuna la care a urcat Gheorghe Tătărăscu şi a ţinut discursul inaugural. Pe o distanţă de aproape un kilometru, se întindea o mare de oameni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, veniţi din satele învecinate, care l-au aclamat cu toţii când a terminat de vorbit. La final, premierului i-a fost înmânat un târnăcop şi, mergând pe marginea drumului, el a dat câteva lovituri simbolice, arătând că s-a deschis lucrarea. Apoi, cu un grup de ciobani din Novaci, care cântau din fluiere, a fost condus până la Rânca, unde a servit masa“, rememorează Gheorghe Cuţuliga.

Regele, primit cu pâine şi sare în Novaci

În 1935, 800 de muncitori, toţi din comunele din împrejurimi, lucrau la porţiunea dintre Novaci şi Şugag. Un an mai târziu, Gheorghe Cuţuliga, pe atunci elev la şcoala primară, lua parte la inaugurarea drumului, la care a venit însuşi regele Carol al II-lea. Nea Predică îşi aminteşte fiecare detaliu al vizitei suveranului, de parcă totul s-ar fi petrecut ieri.

„Acest drum a fost inaugurat de regele Carol al II-lea, Mihai, mare voievod de Alba-Iulia, şi prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu. Coloana regală, formată din 11 maşini, a venit de la Sebeş, de peste munţi. Au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de primarul comunei Novaci, Gheorghe Comănescu, care purta eşarfa tricoloră. Regele a tăiat panglica, iar apoi, pe drumul între Novaci şi Gara Copăcioasa, săteni din toate comunele au ieşit la porţi, să-l aplaude pe suveran pentru reuşita acestei lucrări“, istoriseşte gorjeanul. Gheorghe Cuţuliga cunoaşte bine Transalpina, căci a parcurs-o de sute de ori în ultimele patru decenii. „Eu, în activitatea mea, am străbătut acest drum vreme de 40 de ani, fiind şef al uzinei electrice din localitate. Am deschis staţiunea Rânca şi am construit, în Munţii Parâng şi la Obârşia Lotrului, două centre de producţie a caşcavalului. Aici era adunat tot laptele din regiune şi se făceau tone de brânzeturi. Caşcavalul de la aceste centre a ajuns pe masa unor importanţi diplomaţi, fiind un produs renumit pentru calitatea lui“, spune nea Predică.

Timpul şi-a pus amprenta asupra Transalpinei, care, de la inaugurarea din 1936, s-a deteriorat vizibil, ajungând să aibă aspectul unui simplu drum forestier. În perioada de după Revoluţie, lucrări de reabilitare s-au derulat doar pe tronsonul dintre Novaci şi Rânca, iar calitatea lor a lăsat de dorit. Abia în 2009 Ministerul Transporturilor a alocat aproape 400 de milioane de euro pentru modernizarea a 120 de kilometri de şosea, între Jina şi Novaci, iar investiţia este aproape finalizată. „Am fost şi acum, de curând, pe Transalpina. Îmi place cum se prezintă drumul şi mă bucur că doi miniştri, de la două partide diferite, au făcut un lucru benefic pentru ţară“, încheie Gheorghe Cuţuliga.