Încercarea lui Despot-Vodă de unificare a celor trei provincii româneşti

Încercarea lui Despot-Vodă de unificare a celor trei provincii româneşti

Despot-Vodă a încercat să unească cele trei provincii româneşti

Cu aproximativ 40 de ani înainte de actul unirii înfăptuit de către Mihai Viteazu, domnitorul Moldovei, Despot-Vodă, a dorit să unească cele trei provincii româneşti.

Domnitorul Moldovei, Despot-Vodă, a avut, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea, un plan de unificare a celor trei provincii româneşti: Moldova, Ţara Româneşti şi Transilvania. Proiectul nu a putut fi dus la îndeplinire din cauza retragerii sprijinului împăraţilor imperialişti.
 
„În secolele XV-XVI, conştiinţa romanităţii, a originii şi a limbii sale generează o conştiinţă de neam, colectivă a poporului român, deosebit de activă şi înrădăcinată. Acest lucru este cunoscut de localnici şi de străini. (...) Foarte des este exprimată în secolul XVI şi ideea unităţii celor trei ţări române, fie a Ţării Româneşti şi a Moldovei, fie a acestora şi a Transilvaniei. Spre exemplu, în 1507 când între Bogdan III şi Radu cel Mare se ajunge la un conflict armat, călugărul Maxim Brancovici spre împăcare invocă comunitatea de neam şi credinţă: «Sunteţi creştini de acelaşi neam».

Afirmaţiile sunt foarte numeroase in acest sens. Printre ele, un loc deosebit îl ocupă cele ale domnului Moldovei, Iacob Heraclid, zis Despotul, cu atât mai mult cu cât străin de neam s-a dovedit, pe de o parte un bun cunoscător al istoriei românilor, dar pe de altă parte, ele arătând o dată în plus cât de răspindite erau originea limbii şi a poporului român în ţările Europei în a doua jumătate a secolului al XVI“, arată istoricul Adina Berci, în lucrarea „O încercare de unificare a celor trei ţări române în timpul domniei lui Despot-Vodă (1561-1563)“.
 
Domnitorul avea un plan măreţ: de a porni un război antiotoman pentru recâştigarea independenţei ţărilor române. La începutul anului 1562, de la Vaslui, Despot lansează un apel către moldoveni îi chema să-l sprijine în campanie antiotomană: 
„Voi lupta zi şi noapte contra necredincioşilor şi blestemaţilor de turci împreună cu voi, oameni destoinici descendenţi ai valoroşilor romani, care au făcut să tremure lumea“. 
Apelul lui Despot conţinea ideea unităţii românilor de pretutindeni, a originii lor comune. Domnitorul va încerca să pună în practică un plan de unire a celor ţări unire, pornind de la câştigarea independenţei faţă de turci.
 

Despot-Vodă a vrut să ajungă pe tronul Ţării Româneşti prin căsătorie

 
Despot Vodă încheie un act de bună înţelegere cu Ţara Românească, la Iaşi, în 1562, domnitorul muntean Petru cel Tânăr fiind deschis la o colaborare cu domnitorul moldovean. Despot urmărea ocuparea tronului Ţării Româneşti, intenţie pe care le-a comunicat-o domnitorilor imperiali, principalii lui susţinători. Aceştia sprijineau unificarea celor trei ţări române, pentru a diminua astfel influenţa otomană în regiune. Pentru a-şi duce la îndeplinire planul, fratele lui Despot, Dumitru, a fost desemnat domnitor al Moldovei, pentru ca el să ocupe tronul Ţării Româneşti.

„Neputând ataca pe vecinul său imediat şi să-şi realizeze astfel planul, Despot foloseşte calea matrimonială, cerând în căsătorie pe o soră a lui Petru cel Tânăr. Prin aceasta, Despot urmărea legitimatea dreptului său la domnie în Ţara Românească. Totuşi, proiectată pentru 6 octombrie 1562, nunta nu a mai avut loc, oferindu-se în dar 5 OOO de galbeni“, arată istoricul Adina Berci. În vara anului 1562, se semnează tratatul de la Praga şi imperialii se împacă cu turcii, astfel că Despot nu mai are sprijinul principalilor susţinători imperiali: împăratul Germaniei sau regele Boemiei. 
 

Despot se orientează spre Transilvania

 
Despot se orientează, apoi, către Transilvania. „La început, Despot cere cu vehemenţă cele două cetăţi, care aparţinuseră Moldovei şi au fost luate de «ardelean» cu puţin timp înainte: Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Dar el nu aştepta însă decât ocazia pentru ocuparea întregii Transilvanii. Aceasta se iveşte odată cu izbucnirea răscoalei secuilor în primăvara lui 1562, unde se pare că a jucat un rol şi Despot-Vodă în aţâţarea lor contra lui Zapolya. Dinspre apus înainta acum armata imperială a lui Melchior Balassa cu porunca de a înăbuşi răscoala şi de a ocupa Transilvania. La răsărit, Despot îşi plasase două armate la Trotuş şi Bistriţa. De altfel, intervenţia sa era autorizată de însuşi sultanul, căruia Despot îi jurase credinţă şi ajutor pentru Zapolya. În planul său însă, domnul Moldovei urma să intre în Transilvania după atacul imperialilor şi nu inainte. Principele Transilvaniei aflat într-o situaţie dificilă îi propune retrocedarea celor două cetăţi. În iunie 1562, după pacea de la Praga, Balassa nu mai atacă, secuii se liniştesc, iar Despot singur în faţa armatei lui Zapolia, renunţă văzîndu-şi din nou planurile spulberate“, mai prezintă istoricul. 
 

Un plan prea îndrăzneţ

 
Planul lui Despot-Vodă era prea îndrăzneţ pentru unificarea celor trei ţări române în perioada celei de-a doua jumătăţii a secolului al XVI-lea şi nu s-a putut realiza. „Dacă unitatea românilor sub aspectul politic nu a fost posibilă acum, în schimb cea economică şi culturală a continuat să existe şi să se consolideze în continuare, constituind temelia şi cheagul viitoarei unităţi a celor trei ţări române din 1601“, arată Adina Berci.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: