VIDEO Apariţie neaşteptată în ziua de Paşte: „Am 64 de ani, dar nu am văzut un stol de berze niciodată“

VIDEO Apariţie neaşteptată în ziua de Paşte: „Am 64 de ani, dar nu am văzut un stol de berze niciodată“

Foto George Enache

Apariţie neaşteptată în comuna dâmboviţeană Pietrari. Chiar în ziua de Paşte, un stol de 20 de berze a poposit pe un câmp pentru a se odihni şi pentru a mânca. Mulţi săteni spun că nu au văzut în viaţa lor aşa ceva.

"Am 64 de ani dar nu am văzut un stol de berze niciodată. Am mai văzut una, două, cocoţate pe câte un stâlp, dar aşa multe la un loc niciodată", spune un localnic. Frumoasele înaripate au poposit în Pietrari mai bine de trei ore. 
 
Barza (Ciconia ciconia) este o pasăre acvatică cu gâtul lung, care trăieşte în regiunile calde ale lumii, pe lângă mlaştini sau pe marginea bălţilor. Se hrăneşte cu broaşte.
 
Ea îşi construieşte cuibul pe acoperişuri, coşuri şi pe turnurile bisericilor. Se alimentează în câmp şi locuri deschise, unde există umiditate. Toamna, berzele europene zboară în stoluri spre sud, în Africa, şi primăvara obişnuiesc să se întoarcă la acelaşi cuib abandonat cu şase luni în urmă. În general, folosesc un singur cuib mai mulţi ani la rând. 
 
Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunică între ele. Capul este rotunjit, prevăzut cu un cioc lung, conic, drept, care se continuă cu un gât lung şi mlădios. După culoarea penajului, există două specii de berze: albă şi neagră.
 

Călătoare între continente

 
Barza albă ne părăseşte pe la mijlocul lui august, începutul lui septembrie. Prima dată pleacă puii, care vor fi urmaţi după câteva zile de către adulţi. Nici părinţii nu călătoresc împreună: legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului de cuibărit, potrivit ciconia.ro
 

 
În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări. Din cauza mărimii lor şi a aripiilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri active  prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi, care se formează ziua deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn, purtând în sus şi berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m, după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-un front larg, probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în zbor planat, glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului, pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi.
 
Berzele din România împreună cu celelalte păsări provenind din Europa Centrală şi de Est ajung în Africa prin traversarea Bosforului.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările