Viaţa copiilor care înoată patru kilometri prin noroaie ca să ajungă la şcoală. Primarul incapabil să facă un drum: „Şi eu, când eram elev, tot aşa mergeam“
0
Vor un drum decent, pe care să meargă fără să fie nevoiţi să încalţe cizme de cauciuc până la genunchi, şi un microbuz şcolar. Sunt dorinţele a 40 de copii din satul După Deal, din comuna dâmboviţeană Pietrari, care, zi de zi, sunt nevoiţi să meargă către şcoală prin noroaie, cu schimburi după ei pentru a nu se îmbolnăvi.
Satul După Deal aparţine de comuna Pietrari, însă copiii se duc la şcoală în comuna Bărbuleţu. Patru kilometri au de parcurs, pe jos, către unitatea şcolară şi încă patru înapoi acasă. Zilele acestea au fost de coşmar pentru că a plouat, iar drumul s-a transformat într-o târmoacă. Oamenii abia urcă vara, când este uscat.
Părinţii sunt nevoiţi să se trezească cu noaptea-n cap pentru a-I trimite pe cei mici la şcoală. De multe ori merg împreună cu ei, alteori îi lasă pe copii singuri. S-au obişnuit de mult cu hârtoapele şi au dobândit o condiţie fizică de invidiat. Îşi iau preventiv două rânduri de pantaloni şi se încalţă cu cizme de cauciuc pentru a nu ajunge murdari la şcoală.
„Am primit numai promisiuni“
“E noroi mult. Copii pleacă fiecare cu încălţări la ei şi se schimbă jos în sat. Când plouă e cel mai rău. Trebuie să se trezească la 06.30. La 07.00 pleacă de acasă. Cam o jumătate de oră le ia până traversează dealul. Am primit numai promisiuni de la autorităţi, dar degeaba”, ne-a spus Carmen Cojocaru, mama a două fete.
Singurul mijloc de transport este căruţa trasă de cai. În lipsă de asta, mersul pe jos e cel mai sănătos. Părinţii fac şi ei cu schimbul: unii îi duc dimineaţa, cu noaptea în cap la şcoală, alţii îi aduc de la şcoală, pentru că drumul trece prin pădure şi pot oricând apărea animalele sălbatice.
„Este foarte greu, dar nu avem ce să facem. E urât drumul”, spune Andreea Cojocaru, elevă în clasa a VIII-a.
Elevii de la clasa zero, în aceeaşi situaţie
În aceeaşi situaţie sunt şi Andrei, clasa a VII-a şi Maria, clasa zero. Cu amărăciune spun că şi-ar dori un microbuz şcolar care să îi ducă la şcoală în fiecare dimineaţa, dar asta nu se va întmpla prea curând.
„Avem cu noi cizme, pantloni de schimb. Au fost cazuri şi când nu am putut merge la şcoală. Eu nu m-am obişnuit cu noroiele. Vreau microbuz”, spune Maria, elevă la clasa zero.
„Expoziţie” de cizme de cauciuc
După un drum de coşmar către şcoală, părinţi şi copii, se opresc cu toţii la o localnică unde îşi lasă cizmele şi pantalonii plini de noroi şi duc la şcoală
Primăria Pietrari abia anul trecut a turnat ceva pietriş pe drum şi e de ajuns, crede viceprimarul care spune că şi el a mers la şcoală în acealeaşi condiţii când era mic. De ce s-ar schimba acum prea multe?
„Pe oameni îi putem ajuta cu drumul din fonduri locale. Faţă de 2014 drumul este accesibil. Am făcut un progres foarte mare. Anul trecut le-am introdus lumină. Şi eu, când eram elev, tot aşa mergeam de la Şipot la şcoală. Era cam aceeaşi distanţă”, a declarat Petre Ciucioiu, viceprimarul comunei Pietrari.
Localnicii ştiu însă că promisiunile nu-i scapă de noroaie. Tot ce speră ei e să aibă parte de vreme blândă.
Se încarcă comentariile...
