Singura amintire din „oraşul morarilor”. Moara din Parcul „Chindia” a rămas în picioare peste ani

Singura amintire din „oraşul morarilor”. Moara din Parcul „Chindia” a rămas în picioare peste ani

Moara din Parcul Chindiei. FOTO. C. Stan

Pentru că Târgoviştea se află la mijlocul drumului între deal şi câmpie, oraşul domnitorilor a fost şi un oraş al morarilor. În urmă cu sute de ani, în fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti funcţionau în 25 şi 30 de mori care se lăsau moştenire de familia sau se cumpărau cu bani grei.

 
Cei care vizitează fosta capitală a Ţării Româneşti pot observa în zona lacului din Parcul Chindiei, o moară de vânt amplasată pe o mică insulă. Este singura trimitere pe care o face oraşul astăzi către una dintre ocupaţiile vechi ale locuitorilor târgului, morăritul. Numai că morile de la Târgovişte erau nu de vânt, ci mori de apă.
 
Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti a fost un loc prielnic pentru cultivarea şi prelucrarea grâului, aşa că domnitori sau oameni avuţi ai vremurilor îşi construiau mori pentru a măcina producţia obţinută, în condiţiile în care făina era aliment de bază la acea vreme.
 
În Târgovişte au existat mori încă din secolul al XV-lea, fiind grupate în mare parte în zona care a rămas cunoscută drept Iazul Morilor, acolo unde acum se află terenurile agricole ale bulgarilor stabiliţi în zilele noastre.
 
Cele mai multe dintre ele erau mori domneşti sau mori mănăstireşti, dar existau şi mori aflate în stăpânirea boierilor sau orăşenilor care asigurau necesarul de făină întregii populaţii. 
 
Aşa arăta, înainte de reabilitare, moara din Parcul Chidiei
 
De exemplu, moara Mănăstirii Viforâta era situată în partea de sus a oraşului. „Întrucât îi arsese roţile, mănăstirea a refăcut în grabă morile aşezându-le ceva mai sus ca înainte, înecând vadul morii lui Pascale vornicul”, se arată în lucrarea „O lume în mişcare - Dâmbovita”. 
 
Istoricii spun că Mitropolia şi Mănăstirea Dealu stăpâneau câte o moară de zid.
 
Cea mai veche atestare a unei mori la Târgovişte datează din vremea voievodului Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân, într-un act prin care erau acordate anumite danii şi privilegii mănăstirilor Cozia şi Cotmeana. 
 
Se întâmpla în perioada 1407-1418. Documentul precizează că zece case din Târgovişte erau scutite de toate dările, mai puţin de bir, de participarea la oaste şi de lucrul la moară, adică la moara domnească ce funcţiona pe atunci aici. 

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările