Ruta secretelor spre Munţii Bucegi, recunoscută oficial. Traseul de vis care te duce la „apa sfântă a dacilor“
0
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a recunoscut recent „Ruta secretelor spre Munţii Bucegi”, aflată pe raza judeţului Dâmboviţa, drept o rută cultural-turistică importantă din România.
Având la îndemână o documentaţie a Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri privind înfiinţarea, de către Serviciul Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în Domeniul Turismului, a sistemului voluntar de recunoaştere a rutelor cultural turistice dezvoltate de organizaţiile de turism sau autorităţile publice locale, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a întocmit actele necesare în vederea recunoaşterii „Rutei secretelor judeţului Dâmboviţa spre Munţii Bucegi” drept rută cultural-turistică.
„În urma analizării de către specialiştii din cadrul ministerului, ruta a fost recunoscută şi urmează să fie promovată atât pe site-ul ministerului de resort, cât şi în acţiunile de promovare derulate la nivelul instituţiei centrale mai sus-amintite”, se arată într-un comunicat al CJ Dâmboviţa.
Tematica rutei este atât turistică şi culturală, cât şi istorică, traseul fiind următorul: Târgovişte (Curtea Domnească – Turnul Chindiei şi alte monumente din cadrul ansamblului) – Vulcana Pandele (Casa-Atelier Gabriel Popescu) – Vulcana Băi (Centrul Internaţional Ecumenic) – zona Şaua Dichiului (platoul Bucegi) – lacul Scropoasa şi Cheile Orzei – Cascada 7 Izvoare – Cheile Zănoagei – lacul şi barajul Bolboci – Cheile Tătarului – Platoul Padina – grota şi Mănăstirea Peştera Ialomiţa – Babele şi Sfinxul – Cascada Obârşia Ialomiţei.
Traseul indicat are o lungime totală de 119,8 kilometri şi presupune atât vizitarea unor monumente istorice, zone reprezentative pentru frumuseţea şi moştenirea culturală a judeţului Dâmboviţa, cât şi cunoaşterea legendelor care se ascund în spatele acestora şi care oferă autenticitate locurilor, stârnind curiozitatea turiştilor.
„Traseul propus pune în valoare Ansamblul Monumental Curtea Domnească din Târgovişte sau casa gravorului Gabriel Popescu din Vulcana-Pandele, precum şi zona montană a judeţului Dâmboviţa, inclusiv staţiunea turistică de interes naţional Peştera-Padina. Pentru întreg traseul, documentaţia prevede atât descrierea obiectivelor şi zonelor de interes, cât şi informaţii referitoare la acces, tarife, distanţe între obiective, posibilităţi de cazare, precum şi modalităţi de recreere”, mai precizează autorităţile judeţene.
Valea Superioară a Ialomiţei era văzută ca apa sfântă a traco-daco-geţilor, care au numit-o Naparis-Cerescul datorită faptului că izvora de sub Vârful Omu. Arheologii au descoperit, de-a lungul timpului, o serie de obiecte creştine vechi, dar şi mai multe biserici îngropate de-a lungul cursului acestui râu.
Râul Ialomiţa izvorăşte din Carpaţii Meridionali - Munţii Bucegi şi îşi desfăşoară albia pe o lungime de 400 de kilometri, având o reţea hidrografică de 3.131 kilometri.
Râul izvorăşte de sub o stâncă curbată numită Mecetul Turcesc, stâncă pe care montaniardul Ioan Turcu din Zărneşti o numise la 25 august 1886 “La Biserică”. Cursul de apă pe prima sa porţiune de izvor se numeşte Valea Bisericii care, mai în aval, după ce sare Cascada Obârşiei, devine Valea Obârşiei.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Legenda Ialomiţei, apa sfântă a traco-geţilor din care bea însuşi Zamolxis
Se încarcă comentariile...
