Revoluţie. “Aveam momente când încremeneam de frică în unitate”
0
Mihai Nicolae este cel care a ştiut în permanenţă locaţia soţilor Ceauşescu în ziua de 22 decembrie 1989. Timp de aproape două ore a rămas singur în sediul Inspectoratului de Miliţie având pe mână inclusiv armamentul din dotarea unităţii.
Ziua de 22 decembrie 1989 l-a prins pe Mihai Nicolae de serviciu la dispeceratul Inspectoratului de Miliţie Târgovişte. Este primul om care a ştiut de intrarea lui Nicolae Ceauşescu pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. „Nea Nicu" sau „nea Mihai", cum îi ziceau colegii, nu era şeful Securităţii sau al Miliţiei, ci centralist. În 1989 plutonierul adjutant Mihai Nicolae avea 50 de ani.
Pe la el treceau toate telefoanele, el ţinea legătura cu echipele din teren. Pe întreg traseul soţilor Ceauşescu de pe raza judeţului Dâmboviţa, el a fost cel care a ţinut legătura cu Paise şi Enache. “Fiind ofiţer de serviciu, toate apelurile treceau pe la mine. Paise şi Enache îmi transmiteau prin staţie că vor să vină cu Ceauşeştii în unitate, erau la podul de la Combinat. M-am speriat, mă gândeam că i-ar fi linşat lumea dacă ar fi ajuns la unitate. I-am trimis să se ascundă undeva, la momentul acela noi eram ocupaţi de revoluţionari. Era curtea plină, au fost nişte momente în care eram încremenit de frică. Aveam cheia de la rastelul de arme, eram singur, iar cei care aveau ceva cu tine, puteau să profite de toată nebunia creată atunci şi din nimic se putea întâmpla vreo tragedie", povesteşte Nicolae.
A ajuns şef al Miliţiei, după ce toată conducerea a părăsit sediul
Cu puţin timp înaine de intrarea revoluţionarilor în sediul Miliţiei din Târgovişte, şeful Miliţiei Judeţene, colonelul Ion Dureci a părăsit clădirea. „Dureci plecase deja, toţi au fugit. Eu eram singurul rămas în unitate. Când a venit colonelul Kemenici, de la Armată, eu eram în uşa dispeceratului. Mi-a zis: «Dacă mai e cineva cu grad mai mare prin unitate la Miliţie, să ia legătura cu mine!». I-am spus că sunt singurul din clădire. Centralistul a ajuns şef, vă daţi seama ce era pe capul meu”, spune nea Mihai. “I-am raportat domnului colonel Kemenici să-mi trimită şi mie doi militari, că eram singur-singurel. Mi-era şi frică. Şi mi-a trimis doi militari cu armament, dar fără muniţie”, îşi aminteşte nea Mihai.
A dat nas în nas cu Ceuşescu
Spre sfârşitul zilei de 22 decembrie maşina Ceauşeştilor a ajuns la Miliţie. “Am dat nas în nas cu ei, m-a prins de braţ şi m-a privit fix în ochi, ţin minte şi acum”, povesteşte nea Mihai. “Eu îl mai întâlnisem, mai demult când eram agent de circulaţie în Prahova, s-a uitat atent la mine dar nu ştiu dacă m-a recunoscut, era totuşi dezorientat şi speriat”, adaugă nea Mihai.
La 18.30, situaţia s-a limpezit. Nicolae şi Elena Ceauşescu au ieşit pe poarta din spate a Miliţiei, într-un ARO al Securităţii, condus de colonelul Gheorghe Dinu, adjunctul comandantului Securităţii Dâmboviţa. La 18.35, fugarii erau deja în cazarma unităţii lui Kemenici, UM 01417.
“Am dosarul complet de revoluţionar dar mă pasează mereu. Am înţeles că cineva ar fi notat pe dosar „fost miliţian” şi cred că de aceea nu reuşesc să iau certificatul. Toţi au luat, mie încă nu mi-au dat.”
Se încarcă comentariile...
