Relatările unui francez despre Ţara Românească şi despre Curtea Domnească. Petru Cercel a făcut „un palat mic, dar frumos şi impunător“

Bongars este francezul care, alături de Lescalopier, a relatat despre Ţara Românească şi a descris viaţa de la Curtea Domnească. Bongars Jacques (1554, Olreans – 1612, Paris) a vorbit despre „palatul mic dar frumos şi impunător pentru cât poate ţara“, construit de Petru Cercel.

Bongars Jacques a fost trimis la şcoli în Germania încă de la vârsta de 10 ani. Urmează Dreptul şi Literatura Greacă şi Latină, la Marburg, Iena şi Strassburg. A continuat studiile în Franţa şi la Roma. A fost un erudit, autor de scrieri însemnate. În cursul unei călătorii mai ample, în 1585, vine şi în Ţara Românească. Are preocupări istorice, arheologice, filologice, având ca rezultat scrieri de valoarea ştiinţifică. Trecând prin Târgovişte, Bongars menţionează Curtea Domnească, unde Petru Cercel a făcut “un palat mic dar frumos şi impunător, pentru cât poate ţara”. 

“Mai spune că Petru Cercel a construit şi Biserica Palatului, a realizat o aducţiune de apă, aducând-o de la o depărtare de două leghe şi că a făcut o turnătorie de tunuri, prima şi cea mai veche din Ţara Românească. Deşi nu spune unde a făcut-o, ştim din alte surse că aceasta a fost la Târgovişte, în zona Mitropoliei. Relatarea lui îl arată instruit, cultivat, fin, spirit nobil şi elegant”, spune George Coandă, în lucrarea Enciclopedia Oraşului Târgovişte.

Fiindcă Bongars trebuia să păşească într-o ţară cu totul necunoscută, cu privire la care umblau tot felul de legende urâte, Bongars luase scrisori de la sfatul Braşovului către Mihnea Vodă şi către marele vornic al Ţării Româneşti, Dimitrie. În acelaşi timp, fiindcă se cere o „carte de drum şi de trecere” la Bran, el se îngrijeşte să aibă această hârtie.

Călătorul află la Bran castelul “care oferea şi un adăpost drumeţilor”. Se arată cum era păzit hotarul: o parte din garnizoană ieşea dimineaţa, altă parte seara pentru a străjui linia: erau două schimburi. 

Bongars este considerat unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă din a doua jumătate a veacului al XVI-lea. El a strâns informaţii despre cruciade pe care le-a intitulat „Gesta Dei per Francos” („Isprăvile lui Dumnezeu prin francezi”). A fost fascinat şi de Ardeal pentru că era plin de urme romane.