Recomandări valoroase pentru menţinerea stării de bine pe perioada izolării. Unde găsim psihologi voluntari

Recomandări valoroase pentru menţinerea stării de bine pe perioada izolării. Unde găsim psihologi voluntari

Statul acasă şi deraierea de la programul cu care eram obişnuiţi ne poate afecta, spun psihologii. Stând mai mult decât de obicei în casă, riscăm să pierdem orice urmă de disciplină.

Dar dezordinea pe care o introducem în viaţa noastră, încet dar sigur, va lăsa însă urme, se va internaliza şi va deveni dezordine a minţii. 
 
„În situaţii cu un grad mare de impredictibilitate şi incertitudine, cum este izolarea, realitatea îţi oferă oricâte motive doreşti să nu te mai focalizezi pe sarcini ci pe stările pe care le trăieşti. În situaţia acesta este necesar să ne stabilim noi înşine reguli şi să ne ţinem de ele cu stricteţe. Regulile ne reduc din anxietate, simţim că noi ne controlăm viaţa, nu stările noastre, nici conjuncturile nefericite prin care trecem”, ne-a spus Mihaela Ghercă, psiholog & psihoterapeut integrativ, care ne îndeamnă să consultăm specialistul psihoterapeut în momentele în care ne simţim „sufocaţi”.
 
Crizele sunt stări tranzitorii, însă noi nu putem tolera prea mult timp nivelul ridicat al emoţiilor negative, anxietatea extremă, incertitudinea, tensiunea neurovegetativă sau dezordinea comportamentală. 
 
„Durata unei crize poate să se întindă de la câteva ore la câteva zile, atunci când durează mai mult asistăm la pasajul crizei intr-o altă formă de pe continumuul criză-traumă-tulburare psihică. Nu putem vorbi de un tablou tipic al unei persoanei aflate în criza, avand in vedere ca sunt implicati factori multipli de la varstă şi sex pana la factori educaţionali şi culturali. Este important să precizez că nu  se poate vorbi  de simptome în criză, manifestările fiind expresia unei hiperalerte a sistemului vegetativ, al unui dezechilibru emoţional si posibil exacerbarea unor tulburări psihopatologice preexistente apariţiei crizei”, explică Mihaela. 
 
Iată un „inventar” al reacţiilor fizice si psihice obişnuite, ale unui individ în criză cu menţiunea că „niciunul dintre ele nu este mai caracteristic decât altul ci doar apariţia brută a unui mănunchi de reacţii care exprimă dezordinea emoţională pe care o trăieşte un indvid expus la un eveniment pe care nu-l poate depaşi mental, fizic, social sau spiritual”:
 
- oboseală, tulburari de somn, insomnii, hipersomnie, coşmaruri, reacţie de speriere, dificultăţi de concentrare, dificultăţi de rezolvare a problemelor, dificultăţi de luarea deciziilor, pierderea apetitului, probleme digestive, tensiune musculară, ameţeală, instabilitate emoţională, izolare, retragere socială, auto-blamarea, sentimente de lipsa de ajutor şi deznadejde
 
- cofuzie emoţională, senzitivitate extremă, anxietate, incertitudine, panică, hipervigilenţă, sentiment de persecuţie şi suspiciozitate, tristeţe şi idei suicidare, explozii de furie, agresivitate, iritabilitate, tendinţa de externalizare, blamare a altora.
 
„O criza poate dura indefinit, insăşi numele ei arată că este vorba de o stare tranzitorie. Individul nu poate tolera prea mult timp nivelul ridicat al emoţiilor negative, anxietatea extrema, incertitudinea, tensiunea neurovegetativă sau dezorientarea comportamentala, individul realizează că este pe o pantă a epuizarii şi de aceea, instinctiv, caută o rezoluţie a crizei, ori care ar fi ea. Durata unei crize poate să se intindă de la cateva ore la cateva zile. Dacă durează mai mult asistăm la pasajul crizei într-o altă formă de pe continumuul criză-traumă-tulburare pshica” 
 
Ce recomandări ne dau psihologii pentru menţinerea stării de bine pe perioada izolării  
 
„Consultaţi un psihoterapeut! Copleşiţi de emotii şi gânduri negative, cu greu o persoană poate identifica realmente ce nu este ok pentru el, observa doar că nu este bine,  deşi uneori poate aplica recomandările generale pentru păstrarea stării de bine,  care într-o zi funcţioează, în altă zi nu. Aici intervine rolul psihoterapeutului care însoţeşte persoana în a identifica triggerul distresului emoţional, “ce din ceea ce fac sau nu fac, îmi perturbă echilibrul?” Fiecare persoană are soluţii la propriile dificultăţi, împreună cu psihoterapeutul reuşeşte să le vadă, să le pună în aplicare şi să dea sens la cea ce nu are sens.  Pentru menţinerea stării de bine este necesar să avem un plan personalizat de intervenţii pentru perioada de izolare ca acesta să funcţioneze. În perioada acesta sănătatea mentală a fiecăruia dintre noi este vulnerabilizată iar limitele ne sunt puse la încercare”  
 
Accesând link-ul următor https://irpi.ro/irpi-psihoterapie-integrativa-pentru-situatii-de-urgenta/,  găsiţi psihoterapeuţi voluntari, care în semn de solidaritate oferă suport psihoemoţionl cu caracter pro-bono, fără costuri, beneficiul fiind binele tău şi al comunităţii. 
 
„Vă însoţim să depăşiţi cu succes stresul generat de perioada acesta critică  pentru a putea gestiona eficient momentele critice, tensiunile din dinamicile relaţionale si provocările inerente vieţii. 
Necazul sau urgenta conduc la stres si stresul in sine are potentialul de a deveni o “criza” . Finalmente criza nu este o tulburare mentala sau emotionala. Criza poate fi definită ca o situatie serioasaă sau un punct de cotitură generat de un pericol sau de o oportunitate. Închei prin a menţiona mesajul care pe mine m-a impresionat profund,  a ajuns dicolo de mintea ratională, a pătruns mintea care simte - Niciunul nu se salveaza singur, toti să fim una, să avem grijă să nu semanam panică  ci co-responsabilitate, nu putem merge înainte fiecare pe cont propriu, ci numai împreună -  Papa Francisc”, conchide Mihaela Ghercă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: