Proiect anti-risipă de alimente demarat de Crucea Roşie, în premieră. Ce trebuie să ştiţi despre campanie

Proiect anti-risipă de alimente demarat de Crucea Roşie, în premieră. Ce trebuie să ştiţi despre campanie

Aruncăm prea multă mâncare, deşi ar putea fi valorificată. Ca reacţie la acest fenomen Societatea Naţională de Cruce Roşie din România a încheiat un parteneriat cu un hipermarket din România, pentru implementarea proiectului pilot anti-risipă alimentară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Practic, alimentele nevalorificate în Carrefour România, dar aflate în termenul de valabilitate, vor fi colectate de Crucea Roşie Dâmboviţa şi vor avea ca beneficiari persoane din categorii sociale defavorizate cu sprijinul Direcţiei de Asistenţă Socială Târgovişte.
 
Parteneriatul se va derula tip de trei luni, în perioada 7 iunie – 7 septembrie.
 
„Vom avea o frecvenţă de colectare a alimentelor de trei ori pe săptămână, cu sprijinul unui număr de 10 voluntari coordonaţi de directorul filialei. La finalul perioadei de implementare va avea loc o analiză a rezultatelor obţinute, iar în funcţie de acestea proiectul urmând a fi extins în majoritatea judeţelor din ţară”, a precizat preşedintele Crucii Roşii Dâmboviţa, părintele vicar Ionuţ Ghibanu.
 
Potrivit ANSVSA la nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu îşi permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.
 
70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentaţie publică şi de vânzare cu amănuntul (FUSIONS, 2016).
 
Cantitatea de deşeuri alimentare generate în ţările industrializate este la fel de mare ca şi în ţările în curs de dezvoltare, însă distribuţia este diferită, în ţările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare şi în timpul procesării iar în ţările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul, precum şi la consumatori.
 
Cum evităm risipa alimentelor

Pentru a evita ca jumătate din mâncarea de pe masa de Revelion să ajungă la gunoi, trebuie să pregătim exact cât vom consuma, iar pentru aceasta putem „folosi liste şi să ne consultăm cu alţii din casă. Când ne auzim ori vedem lista de cumpărături, deseori realizam volumul ei prea mare”, adaugă Camelia.

De asemenea, o metodă eficientă ar fi educarea românilor, în special a copiilor, în acest sens. „Nimeni nu a făcut o educare sau informare a consumatorului. În şcoli nu există nicio strategie legată de educaţia elevilor cu privire la sănătate şi alimentaţie. Este ca un bulgăre de zăpadă care se face din ce în ce mai mare”, apreciază chef Horia Şimon.

O altă metodă prin care se poate evita risipirea alimentelor este utilizarea bufetului suedez unde pui o cantitate de alimente, care înseamnă o treime din cât calculezi tu că se mănâncă şi ai în aşteptare nişte cantităţi de mâncare.

Apoi, un alt lucru important este să ştii exact cine sunt invitaţii pe care-i ai la masă şi care sunt preferinţele lor culinare. „Dacă ai preponderent femei este evident că nu trebuie să faci fripturi de ceafă de porc şi coaste peste coaste. Apoi, s-ar putea să ai surpriza să fie vegetarieni printre ei, de exemplu”, mai spune bucătarul.

Ce poţi face cu mâncarea rămasă

Dacă totuşi ai cumpărat şi ai gătit prea mult, cu mâncarea rămasă după petrecerea de Revelion se pot face multe lucruri, aruncatul la gunoi fiind ultima soluţie.

Primul lucru pe care putem să-l facem este să le oferim musafirilor pachete pentru acasă, apoi putem congela mâncarea rămasă sau să ne folosim creativitatea pentru a găti cu ea altceva.
 

Risipa alimentară: o chestiune economică, ecologică şi etică

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. 
Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
 
Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.
 
Vă mai recomandăm şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările