Poveştile militarilor răniţi pe fronturile din Irak şi Afganistan. Unii au rămas ţintuiţi în scaunul cu rotile, alţii - proptiţi în baston, dar tot s-ar întoarce pe front

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă s-au ales cu răni grave, care au fost la un pas să le curme viaţa, militarii români răniţi în Irak sau Afganistan, spun că ar răspunde oricând afirmativ chemării la arme.

Unii au rămas ţintuiţi în scaunul cu rotile, alţii - proptiţi în baston, iar acum s-au adunat la un loc şi vor să dea drumul primului spital dedicat veteranilor şi militarilor cu dizabilităţi din România şi din Estul Europei. 

Imagine indisponibilă

M-am trezit după operaţie, în Germania”

Vlad Amzărescu a avut picioarele zdrobite, iar colegul său Ionuţ merge în scaun cu rotile acum, după ce talibanii le-au bombardat tab-urile.

Plutonierul Vlad Amzărescu, rănit în urma unui exerciţiu într-o bază militară din Germania, spune că prietenii l-au părăsit, însă singurii care au rămas alături de el au fost famillia şi camarazii de arme.

„S-a auzit o bubuitură sub maşina blindată şi în urma acelei explozii am fost răsturnaţi, am suferit mutiple răni la ambele picioare. Am fost internat în spital 80 de zile. De atunci am rămas cu o neuropatie cronică pe piciorul stâng. Piciorul drept are genunchiul spart. Acum mă deplasez greu, dar singur. Pe timp de iarnă folosesc nişte orteze ca să nu alunec şi să nu mă lovesc. Chiar în situaţia în care sunt, dacă aş fi solicitat să merg din nou în misiune aş accepta. Chiar aş vrea să merg într-o misiune şi să o duc până la capăt. Dacă ar fi să o iau de la capăt tot meseria asta aş alege-o”, spune plutonierul.

Într-o situaţia mult mai delicată s-a aflat Ionuţ Butoi, care a rămas paralizat de la brâu în jos, în urma unei explozii puternice, produse în 2008, în Afganistan. 

„M-am întors de acolo cu paraplegie spatică la t 10, paralizat. Ne întorcem din misiune şi a avut loc o deflagraţie puternică. Neşansa mea a fost că m-a aruncat de pe tab, în momentul în care am căzut pe spate, din cauza plăcii de protecţie mi s-a fracturat coloana. Am avut vertebre sparte, am avut şi măduva secţionată parţial. De atunci am rămas în scaun. La început a fost destul de greu, pentru că 8 zile am fost în comă. M-am trezit în Germania, deja operat, cu dureri groaznice. Dintr-un om activ am devenit static, dar m-am obişnuit. Din păcate, se simte lipsa unui centru de recuperare, pentru că ne ţin în Spitalul Militar, iar acolo nu se poate face tratament pentru ce am eu”, spune Ionuţ Butoi, plutonier major.

Tratamentul zilnic l-ar costa, într-o clinică privată, 180 de lei. De aceea, alături de alţi camarazi din cadrul Asociaţiei Militarilor Veterani şi Militarilor cu Dizabilităţi (AMVVD), a pus bazele unui spital numai al lor, care va funcţiona lângă Mănăstirea Dealu, în clădirile în care a funcţionat fostul liceu militar în care Regele Mihai şi-a făcut studiile.  

Imagine indisponibilă

„Ar fi extraordinar să fim trataţi la Târgovişte toţi militarii, pentru că ne dăm încredere reciproc de a merge înainte. Pe lângă noi, cei care suntem răniţi, există şi militarii veterani, care şi ei au probleme de la vestea aceea foarte grea. Vor fi mulţi care vor avea nevoie de acest centru poate mai mult decât mine care sunt în cărucior, pentru că eu m-am obişnuit deja cu acest handicap, fac sport. Cât timp vom putea să ne luăm aici familiile ne vor recupera altfel, vom fi ca în concediu. Singurii care te ajută în aceste momente sunt membrii familiei, nu prietenii”, mai spune Ionuţ.

Nici militarii care se întorc teferi din războaie nu sunt feriţi de probleme. Din cauza echipamentul foarte greu, mulţi dintre dezvoltă probleme la coloană, cum este şi cazul lui Robert Ionescu, din Braşov.

Nimeni nu este scutit de probleme

„Nu m-a întors cu probleme din teatrele de operaţii. Problemele vin în timp. În momentul în care cari o vestă antiglonţ de 12 kilogram, un rucsac de 90 de litri pe o căldură foarte mare, există riscul să ai problemele la coloană. Cam toţi au probleme la coloană. Am o vertebră deplasată, o stenoză spinală”, spune soldatul, care acum se deplasează numai cu ajutorul bastonului.

Centrul de tratament ar urma să găzduiască, în formă finală, peste 400 de soldaţi pe familiile acestora.

Unitatea se ridică din banii donatorilor. De altfel, militarii au organizat sâmbătă un concert cu scop caritabil de strângere de fonduri pentru viitorul spital.

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, prezent la resfinţirea Bisericii Mănăstirii Dealu, a declarat că militarii şi veteranii ar putea primi fonduri bugetare, dar şi aparatură medicală, cu titlul de donaţie, din partea Spitalului Militar Central.

„Noi căutăm o soluţie să vedem cum îi putem finanţa, pentru că dânşii sunt o asociaţie. Pe de altă parte, am discutat cu Spitalul Militar Central şi încercăm să le facem o donaţie în tehnică medicală pentru genul acesta de sanatoriu, pentru că ne interesează ca această investiţie, pe care ei o fac cu foarte mare efort, să poată să devină operaţională cât mai repede”, a spus Fifor.

Centrul mai are nevoie de tencuială la interior, mobilier şi aparatură medicală. Costurile se apropie de un milion de euro, potivit unor estimări.  

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite