Peste 1.000 de turişti au făcut Crăciunul la „minunea“ din Bucegi. Ce i-a atras la grota de la 1.500 de metri altitudine

Peştera Ialomiţei îşi menţine statutul de cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţul Dâmboviţa. Numai în zilele de 25 şi 26 decembrie au vizitat grota din Munţii Bucegi peste 1.000 de turişti, iar administratorii cred că numărul lor va fi şi mai mare de Revelion.

Peştera Ialomiţei se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m. Cei care au vrut să facă mişcare au avut de ales între traseele turistice care duc la Babele sau Sfinxul sau o drumeţie în Peştera Ialomiţei. 

“E foarte frumos la munte. Părinţii m-au echipat ca să nU îmi fie frig şi este extraordinar. Cel mai mult îmi place la săniuş. Am stat trei zile la munte. Mi-a plăcut şi la peşteră foarte mult. Am aflat că au trăit urşii acolo. Sus acolo este şi o biserică”, ne-a spus Maria, o fetiţă în vârstă de 7 ani.

Cei mai mulţi dintre turişti au fost cazaţi la cabanele situate pe Platoul Padina, dar şi cei care au fost cazaţi pe Valea Prahovei au lăsat aglomeraţia pentru peisajul încă sălbatic.

“Este un peisaj mirific”

“E foarte frumos aici la Padina. Noi suntem cazaţi la Gura Dihamului şi am venit la Padina în vizită. Este un peisaj mirific aici. Merită efortul de a veni aici”, ne-a spus Florin, din Piteşti.

Cei care au intrat pentru prima oară în peşteră nu au regretat nicio clipă. Au rămas impresionaţi de casacadele de apă dar şi de adâncimea peşterii.

“În Peştera Ialomiţei nu am mai fost până acum. Am făcut o alegere bună de Crăciun. Am venit cu toată familia. Peştera e foarte frumos amenajată. Au făcut o treabă bună cei de aici. E o experienţă frumoasă. Ne bucurăm că este şi zăpadă. Mai mult pentru asta am venit”, explică un turist din Mangalia.

“De Revelion ne aşteptăm la mai mulţi turişti”

Peştera are o lungime de circa 1.100 de metri, dintre care 450 sunt accesibili şi amenajaţi pentru vizitare. Intrarea peşterii are o înălţime de 20 metri şi o lăţime de 16 metri. Numărul mare de turişti se datorează şi reabilitării, în 2015, cu fonduri în valoare de 6,4 milioane de lei, prin programul Operaţional Regional 2007-2013.

“Avem deschis în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 09.00-17.00. La ora 16.30 o să fie ultimul bilet vândut. De Revelion ne aşteptăm la mai mulţi turişti. Peştera Ialomiţei este o atracţie. Are o lungime de 480 de metri amenajaţi pentru vizitare. Avem o cascadă frumoasă de patru metri înălţime, există sala mare sau <<sala urşilor>>, cu o dimensiune de 70 de metri lungime, fiind cea mai impunătoare din toată peştera şi <<Altarul>>, punctul final. În fiecare zi creşte numărul turiştilor care vin să o viziteze şi încă vin din toată ţara, chiar şi din străinătate”, ne-a spus Adina Ungureanu, administratorul Peşterii Ialomiţa.

Administratorii cabanelor din zona Padina se declară mulţumiţi şi spun că şi în zilele următoare dar şi de Revelion se aşteaptă la un val masiv de turişti. 

Locul în care a trăit călugărul fără nume care vorbea cu animalele 

Istoria Peşterii Ialomiţei, cunoscută şi sub numele de „Peştera Regilor“, este este plină de legende, de la călugărul al cărui nume nu a fost niciodată cunoscut la apa vie, care aduce nemurirea.

Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.

Peştera Ialomiţei a fost menţionată pentru prima dată de către I. Kleinlauf, în anul 1793, într-una dintre lucrările sale despre peşterile din Transilvania. 

Legenda mănăstirii se trage încă din secolul al 19-lea şi se referă la existenţa unui călugăr al cărui nume nu a fost cunoscut niciodată, considerat unic în istoria monahismului românesc, datorită faptului că acesta era slujit de către animalele sălbatice. Se spune că în Peştera Ialomiţei a poposit şi Apostolul Andrei, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, cel trimis să creştineze România. Tot acolo trăiau sihaştrii, adevăraţii pustnici ai României, încă din secolul al XV-lea.

Ctitor a fost Mihnea cel Rău, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, când exista aici o biserică de lemn. Tot din peşteră se presupune că îşi are obârşia Izvorul de Apă Vie, apa sfântă a dacilor, care are zero încărcătură bacteriologică.

Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urşilor cavernelor.