PERIPLU Publicaţia “El País” impresionată de Târgovişte, vechea capitală a Ţării Româneşti

PERIPLU Publicaţia “El País” impresionată de Târgovişte, vechea capitală a Ţării Româneşti

Curtea Domneasca Târgovişte

Impresionaţi de Braşov, Sibiu, Târgovişte, fermecaţi de viaţa românească de la ţară şi dezamagiţi de Bucureşti - asfel se poate rezuma experienţa jurnaliştilor de la El País care au realizat un reportaj despre România.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Pentru a cunoaşte bine o ţară nu trebuie să te rezumi strict la zonele turistice. În realitate, trebuie să cauţi itinerariile unde viaţa şi cultura tradiţională încă sunt înfloritoare. Din contrast se naşte cunoaşterea", aşa încep jurnaliştii de El País descrierea călătoriei lor.

"Asta am făcut în a doua jumătate a lunii iulie prin România, în timp ce această ţară de 22 de miloane de locuitori şi 238.000 de kilometri pătraţi primea fără vreo dorinţă apelul la un referendum pentru a pune capăt continuităţii preşedintelui ei, Traian Băsescu. Traseul începe în Târgovişte, vechea capitală a ţării, la o oră distanţă de Bucureşti. Este o discretă capitală de provincie, a cărei particularitate, în ochii spaniolilor, se localizează în punctul nevralgic al emigrării române către zonele noastre. Mulţi dintre imigranţii care au plecat din România şi au ajuns în Spania în ultimii ani, sunt din Târgovişte (...)."

Viaţa la ţară, existenţă ancestrală

Călătoria prin România îi aduce pe jurnalişti mai aproape de viaţa tradiţională românescă. "La periferia oraşului Târgovişte, pe un deal cu privelişti privilegiate, se găseşte mânăstirea Dealu, unde este îngropat capul principelui Mihai Viteazul, considerat un simbol al naţionalismului român. Aici, într-un loc impregnat de referinţe istorice şi spirituale, a jurat loialitate împăatul ungar Rudolf al II-lea în anul 1598."

"Periplul pe drumurile Valahiei este punctat de "viniete pitoreşti", bine cunoscute, de mici agricultori care conduc căruţe cu roţi vechi de camion, trase de cai obosiţi. Vechile câmpuri pe care Ceauşescu considera că este obligatoriu să fie cultivat porumb sau floarea-soarelui acum sunt abandonate, iar sistemele de irigaţii au fost furate şi vândute la fier vechi. Dacă se mai întâlneşte vreo nostalgie pentru comunism în rândul oamenilor simpli, ea se constituie în imaginea completei ocupări a forţei de muncă, în mişcarea la unison a florilor-soarelui pe ritmul maiestăţii sale unice, soarele."

"Viaţa la câmpul valah este imaginea exactă a României dintotdeauna, religioasă şi conservatoare", continuă jurnalişti.

"Nu există nimic comparabil cu a căuta cazare într-un sătuc, de preferat în case private şi să te bucuri de acel tip de existenţă ancestral şi evocator. Românii sunt, în acest sens, ospitalieri şi sociabili. Nu e nimic ciudat să găseşti crucifixe spectaculoase, mici capele la intrarea în sate, emanaţia unui simţ al trancendenţei tipic slave. În cimitirele din sate precum Gheboieni, există două spaţii diferenţiate pentru a te ruga pentru morţi şi pentru vii. Aceasta diferenţiere pare atât de logică şi rezonabilă precum cea care separă pe genuri toaletele publice, bărbaţii de-o parte, femeile de cealaltă."

"Prin toată ţara în cimitire sunt amintite victimele revoluţiei din 1989 (...), ale căror monoliţi şi cruci au venit să se unească cu movilele tradiţionale pentru cei căzuţi în Primul Război Mondial."



"Timpul petrecu la ţară, este o ocazie bună pentru a încerca bucătăria românească. Sunt foarte bune ciorbele şi marea varietate de brânze tradiţionale. Nu pot lipsi de la o masă tradiţional ţărănească sarmalele, mămăliga."

Plimbări prin Transilvania

Traseul prin România trebuia să includă şi oraşele "bogate" în mituri despre Dracula.

"Diferenţa dintre teritoriul transilvănean şi Valahia poate fi observată uşor: este evident că avem de-a face cu o tărâm mult mai bogat, unde rădăcinile saxone şi capcanele mitului lui Dracula- care are foarte multe beneficii asupra turismului-cresc în grad", scriu jurnaliştii.

"Înainte de a ajunge la Sibiu nu trebuie uitat micul sat Răşinari. Cu mai puţin de cinci mii de locuitori, are acel farmec al României rurale, dar mai ales este locul de naştere al scriitorului Emil Cioran (1911-1995). (...) Casa (natală a scriitorului, n.r.) este astăzi proprietate privată şi nici măcar nu a fost cumpărată de primărie aşa cum ar fi trebuit să se întâmple în astfel de cazuri, pentru a-l transforma în muzeu."

"Sibiul de azi, pe de altă parte, nu are prea mare legătură cu cel de acum câţiva ani. Frumuseţea lui ahitecturală a fost reconstituită în 2007 când oraşul a fost desemnat capitală europeană a culturii (...). Centrul său istoric, transformat într-o extinsă arie pietonală, are numeroase temple catolice, ortodocse şi luterane (...) este notabil repertoriul de muzee şi ceea ce a rămas din spectaculoasele ziduri şi bastioane din secolul XVI. (...)."

http://www.romanialibera.ro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările