O nouă descoperire „de lux” la Curtea Domnească din Târgovişte. Cercetătorii au scos la lumină două farfurioare din faianţă decorativă

Cercetătorii Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească, din Târgovişte, au scos la lumină două farfurioare din faianţă decorativă, considerate „artefacte de lux”. Descoperire a fost făcută în urmă cu câteva zile în cadrul unor cercetări de suprafaţă. Deocamdată nu se poate preciza data la care au fost realizate, însă, specialiştii speră să le poată stabili vechimea după ce le vor restaura.

Potrivit specialiştilor, este vorba de două farfuriuţe de faianţă decorativă, în stare fragmentară, pe care figurează posibila reprezentare a Curţii Domneşti şi a Bisericii Mitropoliei. 

“Fragmentele respective au fost descoperite întâmplător, în cadrul unor cercetări de suprafaţă realizate la Curtea Domnească. Mi-au atras atenţia încă de la început, pentru că, fiind artefacte de lux, produse cel mai probabil într-un atelier occidental, aveau ca decor biserici ortodoxe. Cred că sunt produse comandate pentru uzul familiei princiare. Andrei Scărlătescu m-a convins că avem de-a face cu piese inedite. De altfel, calităţile sale de artist pun în adevărata lor valoare ştiinţifică aceste piese”, a declarat Florin Gabriel Petrică, istoric cu preocupări privind trecutul reşedinţelor din Ţara Românească şi Moldova.

Se lucrează, în acest moment, la reconstituirea grafică a Turnului Chindiei, mai precis la cele trei etape de construcţie pe care le prezintă acesta. 

“La o primă investigaţie vizuală ne frapează, în primul rând, organizarea compoziţională care vizează consecutivitatea a trei elemente arhitecturale, prezente identic în incinta Curţii Domneşti, şi anume: Turnul Chindiei, Palatul Domnesc şi Biserica Mare Domnească. Deşi, în prim plan şi incompletă, desluşim cu uşurinţă arhitectura unei biserici ortodoxe, care, ţinând seama de faptul că atelierul de ceramică este cu siguranţă unul occidental, nu face parte din stilistica şi particularităţile arhitecturale cu care aceştia erau familiarizaţi. Prin urmare, este foarte posibil ca desenul originar să provină de la un artist autohton, a cărei abordare plastică să fi fost diferită iniţial, ţinând seama de specificitatea desenului realizat, cel mai probabil de către un pictor iconar, obişnuit să folosească un anume tip de construcţie plastică, fără a ţine seama de regulile perspectivei, atât de savant investigată în Occident. Artistul occidental a preluat desenul, l-a micşorat şi l-a adaptat stilistic tehnicii desenului liniar occidental, păstrând însă intactă compoziţia iniţială”, a declarat Andrei Scărlătescu, artist plastic grafician  şi restaurator pictură medievală.

Cele două farfuriuţe au fost descoperite în cadrul unui proiect care ne va arăta Curtea Domnească sub o altă dimensiune. 

    Proiect inedit  - reconstituire grafică 3D a Curţii Domneşti  

Unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură aulică din România este Curtea Domnească din Târgovişte. Vechimea sa considerabilă a atras deseori atenţia, spre “descifrarea” arhitecturii diferitelor sale componente aplecându-se prestigioase nume ale scrierii istoriei românilor.  Istorici, arhitecţi şi artişti au încercat să desluşească etapele de construcţie, imaginea şi compartimentarea internă a palatului domnesc. Proiectele de restaurare demarate la vechea reşedinţă domnească au dus la consolidarea ruinelor pe care le putem vedea azi, fără a putea propune o imagine, fie şi măcar parţială, a realităţilor medievale. 

În această direcţie, câţiva cercetători ai Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte s-au încumetat să demareze un proiect care să valorifice potenţialul istoric şi turistic al Curţii Domneşti, prin reconstituirea virtuală a vechiului scaun de domnie al Ţării Româneşti. 

Membrii proiectului sunt Florin Gabriel Petrică, istoric cu preocupări privind trecutul reşedinţelor din Ţara Românească şi Moldova,  Andrei Scărlătescu, artist plastic grafician şi restaurator pictură medievală şi Minodora Cârciumaru, cercetător în probleme de patrimoniu cultural şi educaţie muzeală. 

“Proiectul pe care l-am început alături de colegii mei, destul de important sub raport ştiinţific, presupune un efort considerabil, noi încercând să readucem la viaţă, prin reconstituire grafică 3D, toate etapele elementelor constructive ale Curţii Domneşti. Încercăm să accesăm un fond de sprijin pentru etapele de cercetare şi manoperă artistică. Ne dorim şi realizarea unui film documentar despre istoria Curţii Domneşti din Târgovişte, în care să valorificăm atât arhitectura aulică cât şi evenimentele istorice de anvergură care reliefează aportul decisiv al curţii târgoviştene asupra  istoriei Ţării Româneşti.”, a declarat istoriul Florin Petrică, iniţiatorul proiectului.

O altă etapă majoră este reprezentată de compartimentarea interioară a palatelor domneşti şi a identificării funcţiilor încăperilor. Pentru reuşita proiectului cultural iniţiat, unic în peisajul naţional, cercetătorii târgovişteni încearcă şi accesarea unei finanţări.  De altfel, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a spirijinul material constant şantierele arheologice de la Curtea Domnească, iar cercetătorii târgovişteni speră să găsească şi de această dată un aliat în forul administrativ.  

Un mormânt ce conţinea fragmente dintr-o ţesătură cu fire de aur

Arheologii medievişti de la Curtea Domnească au făcut noi descoperiri importante pe şantierul arheologic din vechea capitală a Ţării Româneşti. Sub soarele torid, în condiţii dure de muncă, dar mânaţi de pasiunea meseriei pe care o desfăşoară pâna la sacrificiu, arheologii medievişti scriu noi pagini din istoria Târgoviştei.

Au fost descoperite, în zona Turnului Chindia, urmele unei vechi fortificaţii, cu ziduri şi turnuri construite din cărămidă. Această amenajare defensivă a fost demantelată, cred arheologii Petru Virgil Diaconescu şi Florin Gabriel Petrică, în momentul când perimetrul reşedinţei domneşti a fost mărit. 
 

Noua şi importanta descoperire arheologică a fost pusă în legătură cu existenţa şi funcţionarea “drumului Brăilei”, care traversa şi oraşul medieval Târgovişte, iar zidul şi turnul de cetate recent descoperite ar putea fi mai vechi decât domnia lui Mircea cel Bătrân. 

Cercetările au continuat şi în interiorul paraclisului domnesc, acolo unde au fost descoperite alte morminte, aparţinând unui cimitir mai vechi.