Istoria Palatului Poştei, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase clădiri vechi din Târgovişte

Istoria Palatului Poştei, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase clădiri vechi din Târgovişte

Târgovişte - Palatul Poştei. Carte poştală ilustrată, 1919-1940, Editura Librăriei Ilie Ionescu, Târgovişte. FOTO: George Eneas

Edificiul se păstrează bine şi este folosit şi astăzi, purtând în continuare denumirea „Poşta veche”. Târgoviştenii o cunosc şi sub denumirea de „Palatul Poştei”. Clădirea este un monument istoric construit de arhitectul Alexandru Clavel.

Ştiri pe aceeaşi temă

Chiar dacă a murit de tânăr, la doar 39 de ani, arhitectul Alexandru Clavel a fost autor al unor construcţii cu funcţiuni asemănătoare la Curtea de Argeş, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Român. În Dâmboviţa a mai proiectat Casa "Gabriel Popescu" din Vulcana Pandele şi casa avocatului Porojan din Târgovişte.
 
„Clădirea se compune din parter, etaj şi subsol pe toatǎ întinderea, cu excepţia zonei centrale, unde se gǎsesc ghişeele. Planul clǎdirii este în formǎ de „L” care leagǎ trei corpuri, separate la nivelul etajului şi exprimate plastic în faIade cu învelitori distincte.
 
Are şarpantǎ din lemn şi învelitoare din Iiglǎ. Zidǎria este din cǎrǎmidǎ. Planşeele sunt din grinzi metalice şi bolIi de cǎrǎmidǎ.
 
Faţada este din cǎrǎmidǎ aparentǎ şi decoratǎ cu acandramente din piatrǎ şi scǎri din piatrǎ. În sala centralǎ grinzile sunt din lemn cu decoraţii, iar tavanul din scândurǎ din stejar. Construcţia pǎstreazǎ şi astǎzi planul iniţial fǎrǎ transformǎri şi adǎugiri”, spune istoricul George Coandă.
 


Foto: C.S.
 
SERVICIUL POŞTAL 
 
Dupǎ formarea statelor feudale româneşti s-au stabilit relaţii de schimb de corespondenţǎ cu statele româneşti, Ţǎrile vecine, Poartă Otomanǎ, Veneţia, Statul Papal. 
 
Corespondenţa avea un caracter oficial, fiind expediatǎ prin curierii care cǎlǎtoreau pe jos, numiţi „umblǎtori”. Aceasta se transmitea şi cu ajutorul diligenţelor trase de cai care circulau pe drumul de poştǎ, iar întreţinerea cailor, olacilor (curier special), cǎdea în sarcina populaţiei cu dare în naturǎ. 
 
În secolul XVI-lea, serviciul poştal era subordonat marelui postelnic şi a început sǎ transporte pe lângǎ corespondenţǎ şi persoane. Alexandru Ipsilanti, în 1775, a organizat serviciul poştal condus de un cǎpitan, care rǎspundea de întreţinerea clǎdirilor, releurilor (drum de poştǎ) şi a cailor de olac. 
 
Foto: C.S.
 
La 1811, judeţul Dâmboviţa a dat un numǎr important de surugii serviciului poştal. LocalitǎIile Târgovişte şi Gǎeşti erau considerate, la începutul secolului al XIX-lea, „staţiuni” importante în cursele de poştǎ, spre Austria, fiecare staţie era deservitǎ de 24 cai de poştǎ şi respectiv 40 cai. 
 
În 1834, existau douǎ drumuri de poştǎ care strǎbǎteau judeţul Dâmboviţa, ambele numite „Drumul cel mare al Olacului”; Bucureşti-Târgovişte-Câmpulung-Braşov (1) şi Bucureşti-Gǎeşti-Piteşti (2) cu ramificaţii spre Orşova, Târgu Jiu-Vâlcea şi Curtea de Argeş. 
 
Vă mai recomandăm şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările