FOTO VIDEO Obicei unic la Morteni, de Bobotează: „Sărbătoarea Geavrelelor“, o tradiţie în care tinerii poartă prăjini împodobite cu 1.000 de batiste

FOTO VIDEO Obicei unic la Morteni, de Bobotează: „Sărbătoarea Geavrelelor“, o tradiţie în care tinerii poartă prăjini împodobite cu 1.000 de batiste

Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele

O tradiţie străveche îi adună pe sătenii din Morteni, judeţul Dâmboviţa, an de an în centrul comunei, acolo unde serbează Geavrelele. Obiceiul se ţine întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prăjini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate cusute manual de fetele nemăritate.

 
Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.
 
“E o tradiţie frumoasă. Aşa cum se pomeneşte la noi din bătrâni. Şi noi când am fost tineri ca băieţii am făcut şi noi. Merg băieţii pe la fete, cos geavrele. Fiecare se mândreşte cu batistele”, spun localnicii. 
 
Sărbătoarea Geavrelelor este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi.
 
Câte 1000 de batiste pe fiecare prăjină
 
Tinerii împodobesc prăjini cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc. 
 
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste.
 
Steagul se face obligatoriu
 
Steagul trebuie făcut în fiecare an. În caz contrar, sărbătoare nu se mai poate ţine 7 ani la rând.  “Dacă nu se face sau unul din tinerii care participă la acest eveniment nu participă anul următor, 7 ani de zile nu se mai face steagul”, spune primarul comunei. 
 
Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Astăzi, ele au fost sfinţite de preotul din sat.
 
Un an plin de ghinioane
 
Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani.
 
După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: