FOTO VIDEO Preţ derizoriu la celebrii cartofi de Lunguleţu. Fermier: „Nici nu-i mai scoatem. Îi vom distruge”
0
Cartofii au ajuns să nu mai valoreze nimic în acest an pentru ţăranii din Lunguleţu, una dintre cele mai renumite zone legumicole din ţară. Direct de pe tarla sau din piaţa de gros, ţăranii vând marfa la un preţ cu care nici măcar nu îşi acoperă investiţia.
La Lunguleţi, ţara cartofilor şi a verzei, cartofii noi au ajuns în această perioadă la un preţ ridicol. Se vând cu preţuri cuprinse în 20 şi 30 de bani kilogramul, iar uneori şi mai jos de atât. Producţia mare este „de vină”. În acelaşi timp, însă, la intermediarii din pieţe preţul creşte brusc, semn că se practică un adaos ameţitor.
De la 20-30 de bani pe kilogram, cât costă cartofii în Lunguleţu, în pieţe ajung şi la 2 lei, uneori chiar şi mai mult.
Preţul este crescut artificial, ca peste tot, de samsari.
Cu cât se plăteşte ziua de muncă
O zi de muncă îi costă pe producători 150 de lei de om. Tradus în marfă asta înseamnă 500 de kg de cartofi. În aceste condiţii, oamenii spun că vor distruge cartofii pe câmp, pentru că nu mai este rentabilă recoltarea lor.
„Am investit foarte mult în cultura de cartofi, de la irigat, la gunoi de pasăre şi toate cele. Toate sunt foarte scumpe. Nu ne mai permitem să plătim oameni. Sunt agricultori care au vândut şi pe 15 bani. Nici chiria pământului nu ne-o mai permitem. În supermarketuri găsim numai marfă din afară. Dacă am fi dat cu 70-80 de bani, tot era ceva. Nici nu îi mai scoatem din pământ, îi vom distruge. Toată munca e în zadar, iar statul ce să ne dea? Nu ne-a dat niciodată”, ne-a spus cu amărăciune doamna Nela.
Cum a afectat pandemia de COVID preţul cartofului
Ţăranii refuză, încă, să se asocieze deşi ar putea avea multe de câştigat. „S-a ajuns aici din cauza dezorganizării. Dacă oamenii erau organizaţi era altceva. Vă daţi seama că de la 30 de bani la 2 lei este o diferenţă mare, iar câştigul se duce în altă parte, nu în buzunarul ţăranului. Dacă pierdem un an, doi, nu mai are cine să producă. Pierderile le acoperim cu bani din credite. Samsarii profită de lipsa noastră de organizare”, a spus primarul comunei Lunguleţu, Vlad Ion.
Producţia este foarte bună anul acesta, dar preţul este foarte mic pentru anu de referinţă 2020. Faţă de acum 10 ani, costurile au crescut enorm.
„Să vinzi cu 25-30 de bani este foarte puţin, pentru că producerea costă 60 de bani. S-a şi irigat în primăvară. Sunt mai mulţi factori care au scăzut preţul atât de mult: producţia foarte bună, suprafaţa mare însămânţată în toată ţara, dar şi pandemia. Restaurantele au fost închise multe luni şi s-a simţit. Cartoful poate fi o soluţie pentru o eventuală criză alimentară în toamănă - iarnă”, a mai spus edilul.
Lunguleţu este supranumită patria cartofului şi a verzei, dar ţăranii stau în fiecare an la mâna samsarilor, care dictează preţul.
„E foarte rău anul acesta, preţul e mic rău. Nu ieşim la rezultat nici cu ce am băgat în culturi. Nu sunt cumpărători deloc. Dacă nu se vinde marfa băgăm discul şi distrugem tot. Trebuie să punem varză. Banii trebuie să circule, nu e uşor. Ca anul ăsta nu am mai avut o situaţie asemănătoare”, crede Vasile, producător.
FOTO: nea Vasile, producător
Un hectar cultivat cu cartofi costă de la însămânţat şi până la recoltat, peste 12.000 de lei, incluzând şi aratul. Un culegător este plătit cu 150 de lei pe zi.
în Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, există 1.000 de agricultori cu 1.000 de tractoare, care produc anual 100.000 de tone de varză, aproximativ 10% din varza produsă în România. Deşi este o producţie enormă ţăranii nu rămân cu mare lucru, iar cel mai mult de câştigat au angrosiştii care cumpără de la ei varză sau cartofi pe nimic şi vând în piaţă la un preţ mult mai mare.
De asemenea, în Lunguleţu sunt cultivate cu cartofi peste 3.000 de hectare, iar producţia anuală sare de 750.000 de tone.
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
