FOTO VIDEO Cum a ajutat la construcţia României cimentul produs la Fieni mai bine de un secol

FOTO VIDEO Cum a ajutat la construcţia României cimentul produs la Fieni mai bine de un secol

Istoria de peste 100 de ani a fabricii de ciment de la Fieni

În anul 1914, fondatorii fabricii din Fieni - Dâmboviţa au intuit cererea de ciment a judeţului şi, deşi la acea dată localitatea era doar un sat integrat comunei Moţăieni, ce avea 907 locuitori, un birou poştal şi unul telefonic, beneficia de o localizare geografică foarte bună.

Astfel, alegerea oraşului Fieni pentru construcţia unei fabrici de ciment nu a fost întâmplătoare. În apropiere, se găseau cu uşurinţă materii prime (calcar, argilă, marnă, ghips), iar combustibilul (cărbune, lemn) era uşor de procurat. 
 
De asemenea, au fost luate în calcul şi cele două cursuri de apă din apropiere – Ialomiţa şi Ialomicioara – la confluenţa cărora s-a construit fabrica. 
 

 
 
Din anul 1912, prin Fieni trecea linia ferată Târgovişte - Pietroşiţa, ceea ce însemna că legătura cu Bucureştiul se făcea în mai puţin de două ore cu trenul şi astfel se uşura transportul producţiei pe distanţe mai lungi. 
 
De asemenea, primii acţionari au avut în vedere faptul că, deşi la mai puţin de 50 de kilometri liniari distanţă se aflau fabricile de la Comarnic şi Azuga, iar o altă fabrică era proiectată să fie construită la Ploieşti, în acel moment exista în zona judeţului Dâmboviţa o cerere semnificativă de ciment.
 
La data de 10/23 martie 1914, Mihail Lupescu, N. Zanne, Tiberiu Eremie, V. Ionescu, Teodor Slăniceanu, D. Eremie, Aurel Grigoriu, Hartel, G. Săpunaru, Stroescu, Dumitru D. Bragadiru au semnat actul de înfiinţare a Societăţii anonime pe acţiuni „Dâmboviţa”.
 

Povestea fabricii de ciment Fieni, descrisă de Discovery România

 

Vârful producţiei la Fieni s-a înregistrat în 1943

 
Fabrica de ciment de la Fieni a crescut foarte rapid, în mai puţin de două decenii, atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie şi de desfacere, cât şi prin calitatea şi unicitatea produselor pe piaţa românească, posibile nu doar prin investiţii foarte mari în utilaje, ci şi prin inovaţii tehnice realizate de specialişti recunoscuti.
 
În 1940, Fabrica de la Fieni a devenit cel mai mare producător de ciment din România, după ce, un an mai devreme, fusese inaugurat un nou cuptor (cel de-al treilea tip Krupp) pentru arderea clinkerului. 
 
Între 1940 şi 1949, deşi nu a fost instalată nicio capacitate de producţie suplimentară de ciment în România din cauza războiului, vârful producţiei la Fieni s-a înregistrat în 1943, când s-au obţinut 84.200 tone de ciment. Producţia Fabricii „Dâmboviţa” a continuat şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
 


 
Dată în folosinţă în 1941, linia de funicular Fieni-Lespezi măsura 27 de kilometri, se sprijinea pe 168 de stâlpi din beton şi era cel mai lung traseu din ţară.
 
A existat o preocupare continuă spre mecanizare şi tehnologizare, prin creşterea numărului de linii tehnologice, achiziţia de instalaţii şi linii tehnologice moderne.
 
Conducerea fabricii de ciment a ştiut nu doar să investească inteligent, ci şi să inoveze, aducând pe piaţă produse noi. Fieni-ul a devenit, în perioada interbelică, un loc al inovaţiei şi al cercetării, în acest scop fiind creată în 1928 o staţie laborator pilot, coordonată de inginerul Ovidiu Ţiţei.
 

Motorul economiei în Dâmboviţa

 
Fabrica de ciment Fieni a influenţat foarte mult dezvoltarea economiei oraşului Fieni şi a judeţului Dâmboviţa în general. 
 
În ceea ce priveşte Fieniul, Societatea anonimă pe acţiuni „Dâmboviţa” a fost nu doar un reper economic, atrăgând bunăstarea în comunitate, ci şi un liant social. Prin investiţiile făcute de fabrică, dezvoltarea edilitară a Fieniului a însemnat şi o mai mare atractivitate a acestuia, inclusiv în scopuri turistice. Fiind situat la câţiva kilometri de „băile Pucioasa” şi relativ aproape de Sinaia, în anii 1930 Fieni era considerat chiar „o staţiune climaterică”. 
 
Într-o localitate care devenise comună abia cu un deceniu în urmă, în 1931 a fost construit, din banii societăţii care administra fabrica de ciment, Palatul căminului cultural Dâmboviţa, despre care se spunea  ”că ar face cinste nu numai unui modest oraş de provincie, chiar capitala s-ar mândri cu asemenea construcţie de mare folos obştesc”.
 
De asemenea, Fabrica de ciment a pus localitatea Fieni pe harta industrială a României şi a deschis drumul spre alte investiţii la nivel local. Astfel, în 1937 a început să funcţioneze fabrica „Electrostar” S.A. Fieni, întreprindere de lămpi electrice, specializată în producţia de becuri. La crearea acestei societăţi au contribuit şi unii dintre acţionarii Fabricii de ciment, între care Tiberiu Eremie şi directorul general Aurel Rainu, care era şi membru al Consiliului de Administraţie al fabricii „Electrostar”.
 


 
Privatizarea industriei cimentului din România a început în 1995 şi s-a prelungit până în 1998, unul dintre rezultate fiind acela că au fost atrase pe piaţa locală cele mai puternice grupuri industriale de profil.
 
Fabrica de ciment de la Fieni a trecut la rândul ei prin dificultăţile legate de cererea scăzută şi de procesul de privatizare. Noul nume al societăţii a fost acela de Romcif S.A. Fieni, oferind o gamă variată de produse: cimenturi (portland, feroportland, cu zgură) fabricate şi omologate după standarde internaţionale, var bulgări şi calce, plăci ondulate din azbociment, blocuri de zidărie, plăci mozaicate, dale pietonale. 
 
În urma privatizării realizate în 1996, acţionarul principal a devenit Tagrimpex S.R.L., cu un pachet de 41%, societatea Romcif schimbându-şi numele în Tagrimpex Romcif S.A.
 
Pe lângă grija pentru protecţia mediului, Carpatcement s-a implicat activ şi în sprijinul comunităţilor locale în care îşi desfăşoară activitatea. De altfel, încă din anul 2010, compania a introdus un Sistem de management al responsabilităţilor sociale, care a valorificat experienţa acumulată până atunci în sprijinirea comunităţilor şi a extins-o ulterior.

ISTORIC

 
2016
Grupul HeidelbergCement finalizează procesul de achiziţie a producătorului Italcementi şi devine acţionar unic.
 
2015
În decembrie Carpatcement Holding S.A., Carpat Beton S.R.L. şi Carpat Agregate S.A. devin o singură companie, sub numele HeidelbergCement România S.A., în urma finalizării procesului de fuziune început în luna mai.
 
Fabrica de la Fieni finalizează instalaţia de recuperare a energiei termice reziduale şi de producere a energiei electrice.
 
Grupul HeidelbergCement achiziţionează 45% din acţiunile producătorului Italcementi cu 1,67 miliarde de euro. În urma tranzacţiei, grupul HeidelbergCement devine cel mai mare jucător din lume de pe piaţa agregatelor şi al doilea producător de ciment la nivel mondial.
 
2014
Carpatcement începe la Fieni proiectul „Instalaţie de recuperare energie termică reziduală şi de producere energie electrică”, una dintre cele mai importante investiţii ale grupului HeidelbergCement în domeniul protecţiei mediului. Proiectul a avut o valoare totală de peste 83 de milioane de lei. Carpatcement lansează cimentul Z100. Noul ciment este produs la fabrica din Fieni, pe linia de producţie şi expediţie de cimenturi speciale inaugurată în 2013.
 
Fabrica de la Fieni, cea mai veche unitate de producţie a cimentului în funcţiune din România, aniversează un secol de existenţă.
 
Carpatcement începe Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, în cadrul căruia intră o primă promoţie de 24 de tineri.
 
2013
Carpatcement finalizează o nouă linie de producere a cimenturilor speciale la Fieni, proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului a fost de aproape 15,6 milioane de lei.
 
2012
Fabrica de ciment de la Taşca aniversează 60 de ani de existenţă.
 
2010
Carpatcement Holding S.A. derulează proiectul „Creşterea capacităţii de livrare ciment la sucursala Bicaz – fabrica Taşca”, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului este de peste 16,5 milioane de lei.
 
2009
Adolf Merckle, principalul acţionar al grupului HeidelbergCement, încetează din viaţă la vârsta de 74 de ani.
 
2008
Se împlinesc zece ani de activitate a grupului HeidelbergCement pe piaţa din România.
 
2007
Este înfiinţată a cincisprezecea staţie de betoane, la Cluj.
 
Carpatcement Holding câştigă trofeul Silver Award pentru programul „Bucureştiul respiră” la Gala PR Award.
 
2006
Fabrica de la Fieni obţine autorizaţia integrată de mediu din partea Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Argeş.
 
Carpatcement Holding lansează proiectul de responsabilitate socială „Bucureştiul respiră”.
 
2005
Fabrica de ciment de la Taşca primeşte autorizaţia integrată de mediu, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, cu doi ani înainte de aderarea României la UE.
 
Fabrica de ciment Chişcădaga primeşte autorizaţia integrată de mediu. Procesul de obţinere a autorizaţiei a implicat inclusiv consultarea vecinilor şi a organizaţiilor non-guvernamentale.
 
Carpatcement lansează prima ediţie a concursului „Premiile profesionale Carpatcement”.
 
2004
Ia naştere Carpatcement Holding SA, prin fuziunea celor trei fabrici de ciment şi a companiei de management Carpatcement România SRL.
 
Carpatcement Holding inaugurează prima linie automatizată pentru arderea combustibililor alternativi, la fabrica de ciment de la Chişcădaga.
 
2003
TBG România Beton Group devine Carpat Beton, pentru a sublinia apartenenţa sa la grupul HeidelbergCement alături de Carpatcement Holding şi Carpat Agregate.
 
2002
HeidelbergCement devine acţionar majoritar al fabricii Romcif Fieni, fondată în 1914. Prin această achiziţie, HeidelbergCement devenea lider incontestabil pe piaţa cimentului din România.
 
Este înfiinţată compania de agregate S.C. Carpat Agregate S.A., prin fuziunea celor opt companii producătoare de agregate achiziţionate de grupul HeidelbergCement în perioada 1999-2001.
 
2000
HeidelbergCement achiziţionează cea de-a doua sa fabrică de ciment: Casial Deva, situată în satul Chişcădaga din judeţul Hunedoara.
 
1999
Trei noi staţii de betoane se înfiinţează în Bucureşti, Ploieşti şi Braov.
 
Se înfiinţează companiile TBG România Beton Group şi Exploatări Cariere, cu rol de coordonare a activităţilor de management la staţiile de betoane, respectiv agregate deţinute de grupul HeidelbergCement.
 
1998
Grupul german HeidelbergCement face prima achiziţie în România: fabrica de ciment Moldocim SA Bicaz (Taşca).
 
HeidelbergCement Group îşi începe activitatea în România prin înfiinţarea a două staţii de betoane, una la Timişoara şi cealaltă la Bucureşti.
 

Despre Grupul Carpatcement 

 
Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pietei de ciment din Romania.HeidelbergCement Group este lider mondial pe piata de agregate si un important jucator in domeniul cimentului, betonului si altor activitati conexe, ceea ce il pozitioneaza printre cei mai mari producatori de materiale de constructii din lume. Compania are peste 52.000 de angajati in 2.500 de locatii, in peste 40 de tari.
 
Cu un total al investitiilor de peste 450 milioane euro, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanti investitori germani din Romania. In tara noastra, Grupul este prezent in productia de ciment, betoane si agregate prin companiile CARPATCEMENT HOLDING, CARPAT BETON, respectiv CARPAT AGREGATE. Toate cele trei companii folosesc tehnologii inovative si au ca obiectiv major promovarea unor standarde inalte de calitate.
 






Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: