FOTO Şase comune din Dâmboviţa, în pragul falimentului. Unele dintre ele trebuie să restituie milioane de euro către Uniunea Europeană
0
Şase comune din Dâmboviţa se află pe marginea prăpastiei din cauza datoriilor uriaşe, mai vechi de 90 de zile, pe care le-au acumulat. Cele mai mari datorii sunt la Ciocăneşti-18 milioane de lei, Brăneşti – 9 milioane lei şi Răscăieţi – 8,5 milioane lei, în ultimele două cazuri fiind vorba despre corecţii reprezentând 100% din valoarea unor proiecte finanţate din fonduri europene.
Comunele Răscăeţi şi Brăneşti sunt în pragul falimentului şi trebuie să restituie peste două milioane de
euro
către Uniunea Europeană. Administraţiile locale sunt acuzate că ar fi folosit un indicator al gradului de sărăcie mai mare decât este în realitate pentru a obţine anumite
fonduri
printr-un proiect pe măsura 3.2.2 ce avea ca obiective modernizarea de drumuri, realizarea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi reabilitarea căminului cultural. În realitate însă, spune şeful Consiliului Judeţean, primăriile au obţinut acele cifre de la APDRP şi administraţia judeţeană.
“Am să cer iniţierea unui act normativ de ptipul celui pe POR, de preluare a corecţiilor financiare la bugetul statului. Este vorba de Răscăieţi, Brăneşti, Vârfuri şi Ciocăneşti, cu o situaţie mai deosebită. Răscăieţi are de restituit un debit de aproape 8,6 milioane de lei, pentru lucrări Drumuri Comunale, alimnetare cu apă şi canalizare pe program derulat de APDRP. Brăneşti are de restituit suma de 9,1 milioane de lei pentru lucrări de drumuri, reţea de canalizare, staţie de epurare şi centru de cultură, tradiţe populară şi serviciu pentru situaţii de urgenţă. Comuna Vârfuri are de restituit un debit de 328.000 de lei, iar Ciocăneşti are arierate de 18,7 milioane de lei pentru modernizare de drumuri comunale, în lungime de 11 kilometri. Vom vedea ce putem face pentru fiecare dintre ei”, a declarat Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa.
Edilii spun că aceşti
bani
reprezintă bugetele celor două comune pe următorii 15-20 de ani şi dacă vor pierde procesele, singura soluţie ar fi insolvenţa.
“Gradul de sărăcie în comună este destul de ridicat pentru că noi am fost înfiinţaţi în 2004, pentru că Răscăeţiul a fost desfiinţat în 1968 prin reorganizarea teritorială. Gradul de sărăcie s-a stabilit la nivelul comunei Vişina în anul 2002. Noi, ca şi comună, nu apăream în nici o statistică cu nici un grad de sărăcie. Nouă ni s-a dat o adeverinţă de la Consiliul Judeţean pentru acest grad de sărăcie pe care noi am depus-o la proiect. Acea adeverinţă este semnată de Consiliul Judeţean de vicepreşedintele Marin Antonescu. De la primărie nu s-a dat nici un document în care să se ateste că gradul de sărăcie este de 65%. Dacă am fi obligaţi să dăm banii înapoi, este echivalentul bugetului nostru pe 20 de ani. În momentul de faţă ne-am adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi sperăm să ni se facă dreptate, pentru că noi nu avem nici o vină. Să fie traşi la răspundere aceia care au eliberat documentul în care se arată gradul de sărăcie pentru că eu nu am semnat acel document. Banii au fost ceruţi înapoi după finalizarea proiectului, după recepţia lui şi darea lui în folosinţă”, a precizat Iulian Buibăr, primarul comunei Răscăeţi.
La acest moment, procesul a fost pierdut de cele două primării la Curtea de Apel de la Ploieşti.
Primarii mai au o singură şansă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă şi aici vor pierde, celor două administraţii nu le mai ramân decât două şanse: fie guvernul să le preia datoriile, fie să intre în procedura de insolvenţă.
PE ACEEAŞI TEMĂ:
Se încarcă comentariile...
