Elena Udrea, la mănăstire. "Blonda" a vizitat un "colţ de rai" din Dâmboviţa

Elena Udrea, la mănăstire.

Udrea s-a pozat cu măicuţele şi cu iepurii şi s-a rugat pentru câteva minute în Mănăstirea Nucet

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a vizitat, sâmbătă, Mănăstirea Nucet, din judeţul Dâmboviţa, pe care o consideră "un colţ de rai". Udrea s-a pozat cu măicuţele şi cu iepurii şi s-a rugat pentru câteva minute în Mănăstirea Nucet, ctitorie a jupânului Gherghina Pârcălab, unchiul domnitorului Radu cel Mare.

 
Elena Udrea şi-a făcut selfie alături de iepuri, dar s-a pozat şi alături de stareţa Mănăstirii Nucet.
 
"Astăzi am vizitat întâmplător un colţ de Rai. Mănăstirea Nucet, din Dâmboviţa. Monument istoric ale cărui începuturi sunt la 1400, este acum în grija unor măicuţe harnice şi cu dragoste de oameni şi de frumos. Cei care vreţi să mergeţi să vă rugaţi lui Dumnezeu într-un loc liniştit, dar şi încântător, o mănăstire la marginea pădurii mirosind puternic a primăvară, cu o curte plină de flori, căţeluşi, iepuri, porumbei, personaje din poveşti, mergeţi la Nucet. O să aveţi parte de Fericire, de clipe rare în care să vă încărcaţi spiritual şi să vă relaxaţi", a scris Elena Udrea pe pagina sa de Facebook.
 





Despre Mănăstirea Nucet

Prima ştire directă despre Mănăstirea Nucet ne este furnizată de documentul emis la 15 decembrie 1501 de Cancelaria domnitorului Radu cel Mare, prin care sfântul lăcaş este înzestrat cu mai multe sate de ţigani de către Gherghina Mare Pârcălab, care-l ridicase din temelie. La sfârşitul sec. XVIII-lea, Mănăstirea Nucet ajunsese un puternic stăpân feudal. Pe domeniile sale, slujbaşilor domneşti le era interzis să încaseze dări, să întocmească acte de natură judiciară sau administrativă. Lăcaşul a suferit în decursul timpului multe renovări şi îmbunătăţiri. Avariat grav la cutremurul din 1940 şi părăsit de monahi, a devenit biserică de mir, folosită de enoriaşii comunei.
 
Mănăstirea Nucet este cunoscută în ţară şi pentru izvorul „izbăvitor de boli sufleteşti şi trupeşti”, situat în pădurea din apropiere. În secolul al XIV-lea, acesta era străjuit de „stejarul crucii”, numit aşa întrucât pe scoarţa lui fuseseră scrijelite mulţime de cruci. Fântâna şi foişorul construite peste ani la Nucet atrag mii de credincioşi, în special în ziua când se sărbătoreşte „Izvorul Tămăduirii”. 
 
Traversând pădurea spre „Fântâna de leac”, călătorul se simte mai bine ca într-o grădină botanică, întrucât fiecare locşor merită explorat. Vara, aerul este înmiresmat de zeci de floricele colorate, iar zumzăitul gâzelor şi ciripitul păsărilor îţi presară în suflet linişte. Foişorul îţi asigură o răcoare dumnezeiască, iar apa rece din fântâna este numită pe bună dreptate „apă vie”, întrucât este dătătoare de puteri. 
 
PE ACEEAŞI TEMĂ:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările