Elena Stan, învăţătoarea care şi-a pus amprenta în vieţile elevilor

Timp de 36 de ani a cântat, a compus poezii şi cântecele pentru miile de serbări ale celor mici, pe care i-a învăţat să descopere universul literelor şi-al cifrelor.

Elena Stan şi-a dorit cu ardoare să devină învăţătoare încă de pe vremea când studia în gimnaziu. Deşi provenea dintr-o familie  oameni gospodari, târgovişteanca a prefereat munca intelectuală. Astfel a ajuns să îşi dedice timpul prichindeilor, pe care i-a învăţat să desluşească „misterele” Abecedarului.

„Aveam 13 ani când m-am hotărât să dau la Pedagogic. M-am dus acolo cu gândul să reuşesc din prima. Am muncit să îmi îndeplinesc visul, iar la vârsta de 18 ani, cu toate că eram o puştoaică, am terminat Pedagogia şi am ocupat un post de învăţătoare în satul meu, Ungureni. Odată cu începerea activităţii mele ca dascăl am fost numită şi directoare la şcoala respectivă”, povesteşte Elena Stan.

Cândva boboci, astăzi bunici

Învăţătoarea îşi aminteşte cu drag de prima promoţie de elevi pe care i-a îndrumat . „Mă gândesc de multe ori cu nostalgie la copiii din promoţiile care mi-au trecut prin mână. Primii mei elevi au 62 de ani, sunt bunici deja. Este şi normal, dacă fac o socoteală, pe vremea când erau ei în clasa I eu aveam 18 ani, aşadar eram mai mare doar cu 11 ani. Sunt foarte bucuroasă de fiecare dată când îi întâlnesc şi îmi dau seama că nu am muncit degeaba. Am făcut meseria asta cu foarte multă pasiune şi dacă ar trebui să o iau de la capăt aş face la fel”, spune târgovişteanca.

„Am o inimă tânără”

Mereu atentă cu cei din jur, mai ales când vine vorba despre copii, Elena Stan a găsit întotdeauna timp pentru a-i culturaliza pe cei mici.”În anul 1954, cînd eram director la şcoala din Ungureni, am fost numită şi director al Căminului Cultural, singurul loc unde se putea face pe vremea aceea cultură. Am făcut echipă de dansuri, pe care am dus-o până în finală, la Ploieşti. Era lucru mare pe vremea aceea. Am organizat recitaluri, corul era şi el nelipsit de la evenimentele culturale. Eu sunt o împătimită a romanţelor şi am încercat să le transmit acest lucru şi elevilor mei. Parcă toate astea s-au întâmplat ieri. De câte ori îmi aduc aminte de aceste lucruri, tresar. Am o inimă foarte tânără”, spune învăţătoarea.

Întrebări şi răspunsuri:

Care este cea mai frumoasă întâmplare pe care aţi trăit-o ca dascăl în cei 36 de ani de muncă?
E.S: Cel mai important lucru pentru mine a fost felul în care i-am învăţat istorie pe copii. Îi învăţam Istoria României pe viu, făceam pionierat la statuia lui Ieremia Dragomirescu.

V-aţi gândit vreodată să publicaţi poeziile şi cântecele pe care le-aţi compus?
E.S: Sinceră să fiu, nu m-am gândit la acest aspect. Eu le compuneam cu diverse ocazii, la serbări, de Crăciun, de 8 Martie, la venirea vacanţei de vară. În schimb, pe viitor o să mă ocup din ce în ce mai mult de croşetat jachete şi pulovere, pe care, probabil, o să le vând.

Ce-i place:
„Îmi plac oamenii în general, însă cea mai mare încredere o am în tineri. Numai ei pot avea forţa de a schimba ceva în bine, ei sunt viitorul, atât în domeniul culturii cât şi în alte domenii. Ador romanţele, dansul, tot ce e frumos pe lumea asta”.

Ce nu-i place:
„Nu îmi place minciuna şi chiar urăsc ipocrizia şi răutatea oamenilor. Exista diferenţe mari între aparenţă şi esenţă. Eu încerc să le separ. "

Profil:
Nume: Elena Stan
Născută: 21 Feb. 1936, Satul Ungureni, Com. Mănesti, jJudeţul Dâmboviţa.
Studii: Şcoala Pedagogică, Târgovişte, 1954
Familie: Văduvă, are un fiu pe nume Eugen - Adrian